Cursul IV
| Numar pagini |
8 |
| Nume |
Cursul IV |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-04-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
6 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului III:
1.7 Erori de comunicaţie
1.7.1 Biţi de paritate
1.7.2 Coduri corectoare de erori
1.7.3 Aspecte ale aplicării în practică
Extras din material:
CURS 4 AC 2006/2007
1/8
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 4
1.7 Erori de comunica?ie
La transferarea informa?iilor ?ntre diverse componente ale calculatorului sau la transmiterea
de la p?m?nt la lun? ?i ?napoi sau, de ce nu, ?n cazul simplei stoc?ri a datelor, exist?
posibilitatea ca ?irul de bi?i primi?i, ?napoi s? nu fie identic cu cel original. Particulele de praf
sau gr?sime de pe suprafa?a magnetic? a unui dispozitiv de stocare sau un circuit defect pot
duce la ?nregistrarea sau citirea incorect? a datelor. Mai mult, ?n cazul anumitor tehnologii
chiar ?i radia?ia de fond poate altera datele stocate ?n memoria principal? a unui calculator.
Pentru a rezolva asemene probleme au fost dezvoltate diferite tehnici de codificare care
permit detectare ?i chiar corectare erorilor. ?n prezent datorit? faptului c? sunt implementate
pe scar? larg? ?n componentele interne ale sistemelor de calcul, ele sunt invizibile pentru cei
care utilizeaz? calculatoarele. Cu toate acestea, prezen?a lor este important? ?i reprezint? un
aport semnificativ la cercetarea ?tiin?ific?. De fapt, multe dintre aceste metode reprezint?
metode importante ale contribu?iilor aduse de matematica teoretic?. Acesta este motivul
pentru care vom studia unele dintre aceste tehnici, pe care se bazeaz? fiabilitatea sistemelor
actuale.
1.7.1 Bi?i de paritate
O metod? simpl? pentru detectarea erorilor se bazeaz? pe regula c? dac? fiecare cuv?nt binar
manipulat are un num?r impar de bi?i 1, atunci apari?ia unui cuv?nt cu un num?r par de bi?i de
1 semnalizeaz? o eroare. Pentru a folosi aceast? regul?, avem nevoie de un sistem ?n care
fiecare cuv?nt binar s? con?in? un num?r impar de bi?i 1, cea ce se ob?ine u?or prin ad?ugarea
unui bit suplimentar, bitul de paritate (parity bit), la fiecare cuv?nt binar dintr-un sistem
deja existent (care de obicei se plaseaz? pe pozi?ia bitului cel mai semnificativ). (Proced?nd
astfel codul ASCII de opt bi?i devine un cod de nou? bi?i, iar o valoare reprezentat? ?n
complement fa?? de doi pe ?aisprezece bi?i devine un cuv?nt binar pe ?aisprezece bi?i). ?n
fiecare caz vom atribui noului bit valoarea 1 sau 0, astfel ?nc?t cuv?ntul rezultat s? aib? un
num?r impar de1. Dup? cum se poate observa ?n figura 1.27, codul ASCII pentru caracterul A
se transform? ?n 101000001 (bitul de paritate are valoarea 1), iar codul ASCII pentru
caracterul I devine 001001001 (bitul de paritate are valoarea 0). De?i cuv?ntul de opt bi?i
asociat lui A are un num?r par de bi?i 1, iar cuv?ntul de opt bi?i asociat lui I are un num?r par
de bi?i 1, ambele cuvinte de nou? bi?i con?in un num?r par de bi?i 1. Dup? aceast? modificare
a sistemului de codificare un cuv?nt binar cu nu num?r par de bi?i 1 semnalizeaz? faptul c? s-a
produs o eroare ?i deci cuv?ntul respectiv este incorect.
Sistemul particular de paritate descris p?n? acum poart? numele de paritate impar? (odd
parity), deoarece a fost astfel proiectat ?nc?t fiecare cuv?nt s? con?in? un num?r impar de bi?i
1. O alt? tehnic? utilizat? paritatea par? (even parity). ?ntr-o astfel de situa?ie fiecare cuv?nt
trebuie s? con?in? un num?r par de bi?i 1,iar prezen?a unei erori este semnalat? de apari?ia
unui cuv?nt cu un num?r impar de bi?i 1.
CURS 4 AC 2006/2007
2/8
?n prezent, utilizarea bi?ilor de paritate la memoria principal? a unui calculator nu este ceva
neobi?nuit. De?i ne ?nchipuim aceste sisteme ca av?nd celule de memorie de opt bi?i, ?n
realitate ele pot utiliza celule de nou? bi?i, dint...
Materiale similare
| Nume: |
Cursul V |
| Extras din material: |
...ul de opera?ie al fiec?rei instruc?iuni este reprezentat de primii patru bi?i, sau, ceea ce
revine la acela?i lucru, de prima cifr? hexazecimal?. Lista complet? a instruc?iunilor con?ine
numai 12 instruc?iuni elementare, ale c?ror opcoduri sunt reprezentate prin cifrele
hexazecimale de la 1 la C. Astfel, orice cod de instruc?iune care ?ncepe cu cifra hexazecimal?
3 (?irul de bi?i 0011) se refer? la o instruc?iune de stocare (STORE), iar orice opcod care
?ncepe cu cifra hexazecimal? A s... |
| Nume: |
Cursul VII |
| Extras din material: |
...rii dintr-o unitate central? de
prelucrare servesc ca zone tampon ?ntre unitatea de comand? ?i unitatea aritmetico-logic?, sau
?ntre unitatea central? de prelucrare ?n ansamblu ?i memoria principal?.
Ata?area controlerelor la magistrala unui calculator m?re?te semnificativ complexitatea
opera?iilor de control al comunica?iei de-a lungul acestei c?i de comunica?ie. Trebuie
efectuate transferuri de date ?ntre unitatea central? de prelucrare ?i memoria principal?, ?ntre
unitatea cen... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs III |
| Extras din material: |
...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze
adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de
adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma
0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n 5 (reprezentat ca 1011) ?i
apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2,
dup? cum este descris ?n contin... |
| Nume: |
Lucrare de laborator IV |
| Extras din material: |
... Dac? m = 4 se poate construi un cod Hamming pe 7 bi?i (n = 7), ad?ug?nd 3
bi?i de control (k = 3).
7 6 5 4 3 2 1
m4 m3 m2 k3 m1 k2 k1
Cei trei bi?i de control sunt plasa?i pe pozi?ia puterilor lui 2:
k1 ? 1;
k2 ? 2;
k3 ? 4.
Vom vedea acum, pentru fiecare bit al mesajului care sunt bi?ii de control
care permit verificarea parit??ii sale:
7 = (0111)2 = 4 + 2 + 1 ? 7 este controlat de k3, k2, k1;
6 = (0110)2 = 4 + 2 ? 6 este controlat de k3, k2;
5 = (0101)2 =... |
| Nume: |
Lucrare de laborator VII |
| Extras din material: |
...
Pasul 4- Dac R0 este diferit de R2 atunci se deplaseaz R2 cu o
poziie la dreapta i se repet pasul 3.
R0: 0100.0000 0x40 - Rezultatul mascrii registrului R1
R1: 0101.0110 0x56 - ?mpritul
R2: 0100.0000 0x08 -Masc mobil
R3: 0000.0000
R4: 0000.0000
R5: 0000.0001 0x01 -Pasul Adunrii
R6: 0000.0000
R7: 0000.0000
R8: 0000.0000
R9: 0000.0000
RA: 1111.1111 0xFF- -1
RB: 1000.0000 0x80 Numr cu 1 pe poziia cea mai semnifi... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Cursul IV"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu