Paralela Froare albastra-pe langa plopii fara sot
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Paralela Froare albastra-pe langa plopii fara sot |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-04-2010 |
| Adaugat de |
viciousdoll |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Extras din material:
Paralela
Floare albastra ; Pe langa plopii fara sotÂ…
de Mihai Eminescu
Considerat unul dintre cei mai mari poeti romani, Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene; fenomen este doar omul” asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei.
Poezia Floare albastra apare pe 1 aprilie 1873 in revista Convorbiri literare si apartine romantismului eminescian.
Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia. Garabete Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”.
In poezia Floare albastra tema este iubirea, aflandu-se in corelatie cu tema naturii, o iubire paradisciana si o natura unde totul armonizeaza, spre deosebire de Pe langa plopii fara sotÂ… unde tema este tot a iubirii si naturii, dar o natura saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului.
Floare albastra are o interferenta de specii, elegie (datorita sentimentului de tristele care apare in unele versuri),egloga (idila cu dialog), poem filozofic (prin meditatia asupra lumii, existentei, a omului comun si a geniului).
Pe langa plopii fara sot Â… este o romanta.
Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compositional exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale.
Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea ei care se afla aproape.
Incipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea. “Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?”. “Rauri in soare ” ,”Campiile asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara “nu cata”, “iubite”,”sufletul vietii mele”.
Secventa II contine doar 1 catren si reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica” ascunde o usoara ironie impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.
Verbele la perfect simplu “zise”,”spuse”, fixeaza povestea in interiorul unei amintiri,deoarece poetul simplu exprima o actiune trecuta, apropiata insa de momentul vorbirii. Verbele la perfect compus “am ras”,”n-am zis” ascund din nou o ironie.
Secventa III contine 8 catrene reprezentand vocea ei care ne adduce aproape,ea incepe cu chemarea ub mijlocul naturii.Spatiu este tipic eminescian “Codru cu verdeata”,”izvoare”,”stanca”,”prapastie”,”ochii de padure”,”balta”,”trestia” induc o stare de visare.Timpul este prezentul “plang”,”stanca sta” sugerand concretul, imediatul,natura ofera o alternative reala, palpabila opusa gandirii reci, meditative.Ceremonialul erotic cuprinde elemente stereotipe chemarea in codru , refacerea cuplului,jocul nevinovat al gesturilor de tandrete.
Se remarca o serie de elemente ludice caracterizand ritualului erotic popular. Verbele la viitor “ii spune”,”voi fi rosie”,”i da”, transforma invitatia fetei dintr-un scenario de dragoste real intr-u...
Materiale similare
| Nume: |
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| Extras din material: |
...ara chemarea din „Floare-albastra” cu cea din „Dorinta”:
Hai in codrul cu verdeata
Und-izvoare plang in vale
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund.
Forta impetuoasa a lumii organice, cum il numea G. Calinescu, codrul eminescian e locasul iubirii. Marele critic avea dreptate sa-l numeasca un mare poet al materiei cosmice, pentru ca, in ciuda pesimismului teoretic, poezia lui are un suflu vital ca expresie a unui popor sanatos, a unei natii pline de vigoare.
Una dintre cele m... |
| Nume: |
Eugen Jebeleanu - poet al depasirii impasurilor |
| Extras din material: |
...asa ceata, vai, ce ceata deasa
Nu mai cunoastem drumul catre casa...
Suntem usori si ceata e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?
Vorbesc si pasarile Hiroshimei, s-aude si glasul cenusii in care mania justitiei se adreseaza fara crutare catre vinovati. Ritmul a devenit dintr-o data mai alert, intr-un vers mai scurt.
Nu va jucati cu mine, ucigasi,
v-alunec printre degete, sunt vie,
zvirliti-ma-n ocean; e-n van:
in cupa voastra sint, si sint lesie.
Fugiti! Caci sint cenus... |
| Nume: |
Mihai Beniuc - Marul de langa drum |
| Extras din material: |
...ie".
Pentru a fi accentuat definitiv, sensul initial al daruirii fun ciare e reluat de poet in incheiere prin repetarea primei strofe care dobandeste astfel valoarea unui semnificativ refren. Importanta e in aceasta strofa, dincolo de succintul portret al marului, adresarea catre drumet. Acesta e imbiat sa se infrupte „fara sfiala" din bo gatia roadelor, caci ele nu sunt proprietatea inalienabila a marului ca individ, ci, in ultima analiza, produsul puterii creatoare al taranii ce reprezinta Â... |
| Nume: |
Un aspect al titanismului eminescian |
| Extras din material: |
...n ca si credinta in Zamolxe sunt sobordonate juramantului vesnic, credintele religioase sunt sacrificate pe altarul dragostei care nu cunoaste sfarsit.
Mario, ce frumoasa esti tuÂ… Ah, in etern
Vandut-am al meu suflet, ca sa te am pe tine
O, stelele in ochi-ti si-au scurs a lor lumine,
De te iubesc, Mario? Dar nebunesc de tineÂ…
Decat in ceruri singur, mai bine in infern.
Magul lui Zamolxe din “Strigoii” il regasim in “Povestea magului calator in stele”, avand aceeasi putere de a reda ... |
| Nume: |
Stanica Ratiu - caracterizare |
| Extras din material: |
...za la comportamentul soacrei sale: “Scarboasa femeie! medita Stanica, in drum spre casa. – Stanica era un om volubil si instabil, care insa traia sincer o clipa toate sentimentele umane si le intelegea. –Scarboasa femeie! Asta n-are nimic sfant. Barbat, frate, toti-s fleac pentru ea. Ambitioasa si veninoasa.” Iar altadata: “Ce canalii sunt oamenii! gandi Stanica. Aglae, soacra-mea, e o vrajitoare, n-are inima nici de un gram. Ii moare barbatul, si se tocmeste cu doctorul. Si e plin de bani.... |
| Nume: |
Stanica Ratiu - caracterizare |
| Extras din material: |
...piei libertatea de vreme ce nu-si poate gasi un loc potrivit lui in societate.
Dintre toate personajele romanului, Stanica vorbeste cel mai mult. Despre orice. Tine discursuri despre morala, religie, societate, despre familie in care vede un fundament al societatii. Ov. Crohmalniceanu il considera “Un Catavencu al ideii de paternitate”.
Acelasi critic adauga: “Forta principala a lui Stanica sta in arta cu care el practica o demagogie sui generis, de ordin familial, d... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Paralela Froare albastra-pe langa plopii fara sot"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
