Şcoala ardeleană

Contribu?ia ?colii Ardelene la cercetarea ?tiin?ific? a istoriei
limbii rom?ne

?coala Ardelean? a fost o important? mi?care cultural? generat? de unirea mitropoliei rom?nilor ardeleni cu  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" o "Biserica Romano-Catolic?" Biserica Romano-Catolic?, act ?n urma c?ruia a luat na?tere  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Roma" o "Biserica Rom?n? Unit? cu Roma" Biserica Rom?n? Unit? cu Roma. Reprezentan?ii ?colii Ardelene au adus argumente istorice ?i filologice ?n sprijinul tezei c? rom?nii transilv?neni sunt descenden?ii direc?i ai coloni?tilor romani din  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia" o "Dacia" Dacia. Aceasta tez? este cunoscut? ?i sub numele de  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Latinism&action=edit&redlink=1" o "Latinism — pagin? inexistent?" latinism.
?coala Ardelean? s-a ?nscris ?n contextul  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism" o "Iluminism" iluminismului german (Aufklärung), sus?inut ?n plan politic de  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_al_II-lea,_%C3%8Emp%C4%83rat_Roman" o "Iosif al II-lea, ?mp?rat Roman" iozefinism. Diferen?a fa?? de iluminismul francez este dat? de faptul c? ?coala Ardelean? nu a constituit un curent anticlerical, mi?carea cultural? transilv?nean? pornind tocmai din s?nul Bisericii Catolice.
?coala Ardelean? a contribuit nu numai la emanciparea spiritual? ?i politic? a rom?nilor transilv?neni, ci ?i la a celor de peste mun?i. Unul din documentele cele mai importante elaborate ?l constituie peti?ia  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Supplex_Libellus_Valachorum" o "Supplex Libellus Valachorum" Supplex Libellus Valachorum ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1791" o "1791" 1791,  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1792" o "1792" 1792), o cerere adresat? ?mp?ratului  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Leopold_al_II-lea,_%C3%8Emp%C4%83rat_Roman" o "Leopold al II-lea, ?mp?rat Roman" Leopold al II-lea, ?n vederea recunoa?terii na?iunii rom?ne ca parte constitutiv? a Marelui Principat Transilvania. O alt? realizare a sa a fost introducerea  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_latin" o "Alfabetul latin" grafiei latine ?n limba rom?n?, ?n locul scrierii  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n" o "Alfabetul chirilic rom?n" chirilice, ?i tip?rirea primului dic?ionar cvadrilingv al limbii rom?ne,  HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Lexiconul_de_la_Buda" o "Lexiconul de la Buda" Lexiconul de la Buda.
D?ruindu-se luptei pentru emanciparea na?ional? a poporului rom?n din Transilvania, ?nv??a?ii transilv?neni din aceast? epoc? ?i-au c?utat armele ?n vastul domeniu, prea pu?in explorat p?n? atunci, al istoriei limbii ?i poporului rom?n. De aceea, aproape ?ntreaga lor activitate are ca obiect fundamental demonstrarea originii latine a limbii rom?ne, precum ?i argumentarea continuit??ii noastre ?n Dacia. ?n aceste condi?ii, era firesc ca ?i efortul depus de ei pentru cultivarea limbii rom?ne literare s? urmeze acela?i drum.
?ntre cei mai de seam? reprezentan?i ai acestui curent, care au introdus spiritul modern ?n ?tiin?a ?i cultura noastr?, se num?r?, f?r? ?ndoial?, to?i acei c?rturari rom?ni din Transilvania care, la sf?r?itul veacului al XVIII-lea ?i la ?nceputul celui de al XIX-lea, s-au str?duit, ?n pofida unor imense greut??i, s? asigure emanciparea cultural? ?i social? a rom?nilor transilvaneni. Al?turi de numele bine cunoscute ale corif...