Ilie moromete
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Ilie moromete |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
28-03-2010 |
| Adaugat de |
Renesmee |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
rtf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , |
Format: rtf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română, concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.
După aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă", spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă... Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse."
Trăsăturile morale ale personajului reies indirect, din faptele, gândurile şi atitudinile Iui, precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. încă de la începutul romanului, la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu, Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [...], fata văduvei lui Maxim Oprea." Deşi îi era dragă Florica, Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe."
Extras din material:
Caracterizarea personajului Ion - Conflictul interior
Caracterizarea personajului:
Personajul realist Ion este unul de referin?? ?n literatura rom?n?, concentr?nd tragica istorie a ??ranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.
Dup? aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de st?p?nire a p?m?ntului, ?n slujba c?ruia pune o inteligen?? ascu?it?, o cazuistic? str?ns?, o viclenie procedural? ?i, cu deosebire, o voin?? imens?", spre deosebire de George C?linescu ce consider? c? "l?comia lui de zestre e centrul lumii ?i el cere cu inocen?? sfaturi dovedind o ingratitudine calm?... Nu din inteligen?? a ie?it ideea seducerii, ci din viclenia instinctual?, caracteristic? oric?rei fiin?e reduse."
Tr?s?turile morale ale personajului reies indirect, din faptele, g?ndurile ?i atitudinile Iui, precum ?i din rela?iile cu celelalte personaje. ?nc? de la ?nceputul romanului, la hora satului se eviden?iaz? ?ntre juc?tori feciorul Iui Alexandru Pop Glaneta?u, Ion, urm?rind-o pe Ana cu o privire stranie, "parc? nedumerire ?i un vicle?ug nepref?cut", apoi o vede pe Florica "mai frumoas? ca oric?nd [...], fata v?duvei lui Maxim Oprea." De?i ?i era drag? Florica, Ion e con?tient c? "Ana avea locuri ?i case ?i vite multe."
Conflictul interior:
Ccare va marca destinul fl?c?ului este vizibil ?nc? de la ?nceputul romanului. "Iute ?i harnic ca m?-sa", chipe?, voinic, dar s?rac, Ion simte dureros pr?pastia dintre el ?i "bocotanii" satului ca Vasile Baciu. C?nd acesta ?i zice "fleandur?, s?r?ntoc, ho? ?i t?lhar", Ion, se simte biciuit, nu suport? ocara ?i reac?ioneaz? violent. De la ?nceput, Ion este sf??iat de dou? for?e, glasul p?m?ntului ?i glasul iubirii, c?z?nd victim? acestor dou? patimi.
Patima pentru p?m?nt ?l macin? pentru c? "p?m?ntul ?i era drag ca ochii din cap". Fiind dominat de dorin?a de a fi respectat ?n sat, st?p?nit de o voin?? impetuoas?, un temperament controlat de instincte primare, hot?r?t ?i perseverent ?n atingerea scopului, dar ?i viclean, Ion ??i urze?te cu meticulozitate ?i pricepere planul seducerii Anei. A?adar, setea pentru p?m?nt este tr?s?tura dominant? a personalit??ii sale, f?c?nd din el un personaj memorabil prin aceea c? ?ntreaga sa energie este canalizat? spre atingerea scopului de a avea p?m?nt: "glasul p?m?ntului p?trundea n?valnic ?n sufletul fl?c?ului ca o chemare, cople?indu-1." Alt? dat?, Ion exclam? ?mp?timit: "c?t p?m?nt, Doamne!."
Dup? ce planul ?i reu?e?te datorit? "inteligen?ei ascu?ite, vicleniei procedurale ?i mai ales voin?ei imense"(Lovinescu), Ion, ?ntr-un gest de adorare, s?ruta p?m?ntul, iar fa?a "?i z?mbea cu o pl?cere nesf?r?it?". Estt a doua ipostaz?a lui Ion, c?nd se vede "mare ?i puternic ca un uria? din basme care a biruit ?n lupte grele o ceat? de balauri ?ngrozitori".
P?m?ntul ?nseamn? pentru Ion demnitate, obiect al muncii asupra c?ruia ??i exercit? energia, vigoarea, h?rnicia ?i priceperea. Dup? ce o las? ?ns?rcinat? pe Ana, atitudinea lui Ion e rece, distant?, cinic?, refuz? s? discute cu ea ?i-i spune c? va vorbi numai cu taic?-s?u. C?nd trateaz? problema zestrei cu Vasile Baciu, Ion este "seme? ?i cu nasul ?n v?nt", sfid?tor, con?tient c? de?ine controlul absolut asupra situa?iei ?i c?-l poate sili s?-i dea p?m?ntul la care at?ta r?vnise. C?nd a luat-o pe Ana, Ion s-a ?nsurat, de fapt, cu p?m?nturile ei, nevasta devenind o povar? jalnic? ?i incomod?. Capitolul "Nunta" ?l surprinde pe Ion ?ntre cele dou? glasuri, devenite voci interioare, mai ?nt?i "ce-ar fi oare dac? a? lua pe Florica ?i am fugi am?ndoi ?n lume s? scap de ur??enia asta", c...
Materiale similare
| Nume: |
Aglae Tulea - Caracterizare |
| Extras din material: |
...i
.
Din motive identice se impotriveste infierii Otiliei: Tanti Aglae nu mi-a luat nimic, dar ma uraste, observa trista Otilia. Legalizarea unor firesti raporturi civile ar avea drept consecinta previzibila diminuarea succesiunii. Dar ura se hraneste si dintr-un suport afectiv, absurd interpretat: prezenta Otiliei ar constitui o piedica in calea
casatoriei Auricai, din cauza comportamentului neconventional al celei dintai: Acum nu mai merge modestia fetelor crescute cumse... |
| Nume: |
Otilia Marculescu - caracterizare |
| Extras din material: |
...Otilia.
Sedea acum cu o coapsa pe marginea fotoliului batranului, jucandu-si ca o pendula piciorul, in vreme ce cu mana stanga imbratisa capul vadit multumit al aceluia.
Replica Aglaei dezvaluie deplin ura indreptata asupra fetei si aluziile facute lui Pascalopol referitoare la inclinatia acestuia pentru Otilia:
- Atuncea faceti pensiune, continua implacabil Aglae. O sa aiba Otilia cu cine se distra, ce zici Pascalopol? Mosierul nu o ia in seama, o considera malitioasa... |
| Nume: |
Enigma Otiliei – Psihologie moderna si dramatism |
| Extras din material: |
...inzburg si Antonia Tabucchi.
In caracterizarea personajelor, G. Calinescu foloseste, cu exceptia limbajului, toate celelalte mijloace cunoscute ale retoricii clasice: prezentarea mediului in care evolueaza individualitatile imaginate, realizarea portretului fizic si psihic, cu tendinta spre generalizare prin construirea unui tip reprezentativ pentru o anume categorie umana, caracterizarea directa, prin actiunile si opiniile eroului, caracterizarea de catre celelalte personaje si, in... |
| Nume: |
Felix si Otilia - caracterizare |
| Extras din material: |
...te, neputinta atasarii de un bun imobil, imposibilitatea fixarii intr-un anumit spatiu geografic.
Ambiguitatea are drept urmare imediata reflectarea poliedrica, pe acelasi spatiu narativ, a personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte personaje. Din aceasta cauza exista in roman cel putin cinci imagini diferite ale Otiliei. Fiecare din personajele de prim-plan percepe individualitatea Otiliei de la orizontul propriei sctructuri caracteriale. Insa nici una din aceste ipostaze nu d... |
| Nume: |
Pascalopol - caracterizare |
| Extras din material: |
...sc pe Otilia de cand era mica si pot spune ca a crescut sub ochii mei; intre ei s-a format o rudenie specifica: deseori venea la mine simplu ca o fiica si-mi cerea ceva. Ea nu a avut niciodata ideea ca e curtezana
In acelasi timp, Pascalopol este constient ca o iubeste: Eu n-am prea stat sa disting ce e patern si ce e viril in dragostea mea se confeseaza lui Felix Daca Dumnezeu mi-ar fi dat libertatea sa fac femeia cum vreau eu, as fi facut-o ca pe domnisoara Otilia. O iubes... |
| Nume: |
Costache Giurgiuveanu - Caracterizare |
| Extras din material: |
...nticipeaza cu exactitate Otilia viitorul apropiat -, stii de ce sunt in stare? Sa-i ia toate lucrurile din casa si sa-l lase pe scandura goala. Costache insusi nu gandea altfel: Frica lui era obscura, instinctiva si ea insotita mai ales de ipoteza halucinanta ca s-ar putea sa vina o clipa cand toti sa-l jupoaie, sa-i ia totul, sa-l scoata din casa, in vreme ce el vede si nu se poate misca.
Spaima lui Giurgiuveanu provine si din experienta lui existentiala, dar si a surorii sale, Aglaia. ... |
| Nume: |
Costache Giurgiuveanu - Caracterizare |
| Extras din material: |
..., te asigur ca e bine intentionat. Nu-l slabeste cocoana Aglae. In sfarsit, vom vedea, iti voi spune eu mai pe larg unele lucruri.
Otilia stie si intelege pasiunea batranului pentru bani, dar totusi il iubeste sincer si are fata de el gesturi pline de delicatete. Fin observator, fata are in ceea ce-l priveste o mare putere de patrundere. Ea ii marturiseste lui Felix multe din greselile batranului, pe care-l iarta cu generozitate: Papa e ciudat. Cand mi-ai scris ca vii, se incapa... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Ilie moromete"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
