Inregistreaza | Ai uitat parola?

Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu

Numar pagini 5
Nume Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu
Subiect Limba si literatura romana
Institutie Liceu
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 23-11-2009
Adaugat de dktf0406
Descarcat 0
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie mihai , eminescu , sarmanul , dionis , proza , relativitate , timp , spatiu
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................"
Extras din material:
PROZA
MIHAI EMINESCU: „Sarmanul Dionis"


Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al modalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite, este valoarea de arta a acestei opere eminesciene, operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatillor filozofice, studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal, ca epifenomene ale fictiunii literare. Fie in poezie, fie in proza, meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine, ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei, altfel, oricat de interesantä ar fi, dauneaza conditiei estetice. Nu e greu de observat dealtfel ca in „Sarmanul Dionis", ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propriu-zis filozofica, neavand nici precizia, nici stringenta logica necesara, ci mai curand o reverie specific romantica in marginea unor idei generale. Ceea ce, cu alte cuvinte, intereseaza spiritul liric al poetului nu este valoarea de adevar a reflectiilor sale, ci farmecul de inedit al perspectivelor adesea imaginare, ipotetice pe care aceste reflectii le presupun. In „Sarmanul Dionis", la o asemenea functie strict estetica se adauga si aceea de caracterizare a personajului central si, imediat mai apoi, de declansare a miscarii epice si a conflictului interior.
Iata de pilda inceputul nuvelei. Intorcandu-se spre casa., Dionis mediteaza asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spatiului si timpului ca forme ale intuitiei noastre si face in consecinta speculatii in legatura cu relativitatea dimensiunilor lor. Elementul important al acestor pagini introductive nu e insa reprezentat de ideile ca atare, ci de fantezia ce se naste din ele. Nu urmarim la lectura in primul rand ideatia lui Dionis, ci ipotezele fantastice la care ajunge. Caracterul fantastic al ipotezelor nu vrea sa spuna ca ele sunt lipsite de orice logica, ci doar ca presupun imprejurari care trec dincolo de limitele experientei si ale realitatii constatate si constatabile prin mijloace pozitive. Implicatiile relativitatii spatiului si timpului au retinut nu o data atentia unor scriitori sau ganditori si nu e lipsit de interes sa semnalam aici un text in care meditatia apare nu numai in spiritul lui Eminescu, dar chiar si intr-o forma foarte apropiata de a lui. In „Gradina lui Epicur”, Anatole France, prefigurat si el de Renan din „Omul si universul", scrie l...


Materiale similare

Nume: Luceafarul - Mihai Eminescu
Extras din material: ...pozi?ia: Structurat pe planuri antitetice (terestru-cosmic;uman-fantastic,etc.) Luceaf?rul are 98 de strofe organizate ?n 4 tablouri. Tabloul I – pare o poveste fantastic? de iubire ?ntre dou? fiin?e apar?in?nd unor lumi diferite; cadrul este terestru ?i cosmic iar atmosfera este grav?, solemn?, gesturile sunt protocolare, comunicarea e indirect? – se realizeaz? ?n vis. Tabloul al II-lea – e un ?nceput de idil? ?ntre semeni; cadrul terestru; atmosfera intim? familiar?; gesturile rapide, st...
Nume: Glossa - Mihai Eminescu
Extras din material: ...perfizi pot juca mai multe roluri („Joace unul ?i pe patru“), dar deta?area ta, impus? de ra?iune, te fere?te s? te la?i p?c?lit („Totu?i tu ghici-vei chipu-i“). Discern?m?ntul e necesar pentru a ?n?elege din via?a ?n?el?toare, am?gitoare „Ce e r?u ?i ce e bine“. Strofa a cincea volirific? ideea schopenhauerian? a prezentului etern, ale c?rui dou? valen?e sunt trecutul ?i viitorul: „Viitorul ?i trecutul/ Sunt a filei dou? fe?e/ (…)/ Tot ce-a fost ori o s? fie/ ?n prezent le-avem pe toat...
Nume: Fraţii Jderi – Mihail Sadoveanu
Extras din material: ...ru?ca, fiica natural? a domnitorului ?i iubuta lui Simion, unul din jderi. Ac?iunea se ?ncheie cu nunta ca urmare a c?s?toriei lui Simion cu Maru?ca. Ceremonialul de nunt? tradi?ional? este ?nf??i?at de autor ?i cu prilejul c?s?toriei domnitorului cu o descendent? din familiile ?mp?ra?ilor bizantini, Mario de Mangop. Cel de-al treilea volum, OAMENII M?RIEI SALE, scote ?n prim plan b?t?lia de la Podul ?nalt din1475, ?ncheiat? cu zdrobitoarea biruin?? a lui ?tefan cel Mare asupra turcilor n?v?lit...
Nume: Eminescu si etica lui Schopenhauer
Extras din material: ...rut lui Schopenhauer atat de potrivita incat el o reia si mai tarziu : "Moartea -scrie el- este asemeni cu apusul pe care noaptea pare sa-l inghita, dar care,in realitate,izvor al oricarei lumini, straluceste fara intrerupere, aduce fara incetare zile noi unor lumi noi,apunand mereu si mereu rasarind".Comparatia cu soarele o va folosi acum si Eminescu in poezia "Cu maine zilele-ti adaogi" pentru a concentra in jurul ei cateva variatii pe tema prezentului etern al vietii."Cu mane zilele-ti adaogi...
Nume: Fratii Jderi
Extras din material: ...t?. Este o epoc? de Rena?tere na?ional?. M?n?stiri, cet??i (Suceava, Vaslui, Cetatea Alb?), mun?i, p?duri, biserici, sunt o lume real?. Scriitorul alc?tuie?te o via?? complex? ce se desf??oar? pe dou? planuri: cel eroic ?i cel al vie?ii cotidiene, ?n familie. La temelia societ??ii feudale moldovene?ti din romanul istoric sadovenian st? familia ?n toate structirile ei: ?ara, clanul. Domnul ??rii este ca un tat? pentru supu?ii s?i iar ace?tia ?i sunt devota?i ca unui p?rinte. La nivelul clanului...
Nume: Mircea Eliade - Spirit universal
Extras din material: ...arpele” (1937) si “Domnisoara Christina” (1936) si, in fine, desavarsita sinteza a “Noptii de Sanziene”, roman social si filozofic, unde realismul se imbina cu fantasticul, mitul si simbolul” – (Mircea Hondoca) Mircea Eliade si-a impus sa cunoasca limba si cultura indiana, dar si practica yoga prin experienta proprie, precum si Tantra. L-au interesat tehnicile meditatiei si fiziologia mistica. Experienta din India se gaseste in eseurile lui Mircea Eliade, insa si in operele: ...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu