| Numar pagini | 41 |
| Nume | Curs |
| Subiect | Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie | Universitate |
| Universitate | Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret | 50 puncte |
| Evaluarea calitatii | 0 / 0 (100%) |
| Adaugat | 08-09-2009 |
| Adaugat de | yooo |
| Descarcat | 9 |
| Marimea fisierului | 0 KB |
| Formatul fisierului | ppt |
| Cuvinte cheie | registrele procesorului |
| Nume: | Curs I |
| Extras din material: | ...ru realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important. Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s? satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: | Curs X |
| Extras din material: | ...lave vede inactivarea lui MSYN , ?tie c? s-a terminat ciclul, inactiveaza SSYN , ?i ne Figura 4.8 Exemplu de func?ionare pe o magistral? asincron? Date Adresa de memorie ce va fi citit? Adresa MREQ RD MSYN DATA SSYN CURS 10 AC 2006/2007 5/8 afl?m iar??i ?n situa?ia original?, cu toate semnalele dezactivate, a?tept?nd urm?toarea component? master. Diagramele de temporizare ?n cazul magistralelor asincrone (?i uneori chiar al magistralelor sincrone) folosesc s?ge?... |
| Nume: | Curs IX |
| Extras din material: | ...ementele de baz? din care sunt construite toate calculatoarele numerice sunt uluitor de simple. Primul pas este studiul acestor elemente de baz? ?i al algebrei speciale cu dou? valori (algebra booleana) folosit? pentru a le analiza. Dup? aceea se studiaz? circuitele fundamentale care pot fi construite folosind por?i ?n combina?ii simple, incluz?nd circuite pentru opera?ii aritmetice. Urm?toarea tem? este aceea de a afla cum por?ile pot fi combinate pentru a stoca informa?ii, ceea ce ?n... |
| Nume: | Curs III |
| Extras din material: | ...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma 0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n 5 (reprezentat ca 1011) ?i apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2, dup? cum este descris ?n contin... |
| Nume: | Cursul V |
| Extras din material: | ...ul de opera?ie al fiec?rei instruc?iuni este reprezentat de primii patru bi?i, sau, ceea ce revine la acela?i lucru, de prima cifr? hexazecimal?. Lista complet? a instruc?iunilor con?ine numai 12 instruc?iuni elementare, ale c?ror opcoduri sunt reprezentate prin cifrele hexazecimale de la 1 la C. Astfel, orice cod de instruc?iune care ?ncepe cu cifra hexazecimal? 3 (?irul de bi?i 0011) se refer? la o instruc?iune de stocare (STORE), iar orice opcod care ?ncepe cu cifra hexazecimal? A s... |
| Nume: | Cursul IV |
| Extras din material: | ... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar totu?i incorect. Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din memorie, bi?ii suplimentari sunt... |
| Nume: | Curs VIII |
| Extras din material: | ...? mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate. Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
