Curs III
| Numar pagini |
9 |
| Nume |
Curs III |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-04-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
8 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului II:
1.4.2 Reprezentarea fracţiilor în sistemul binar
1.5 Stocarea numerelor întregi
1.5.1 Notaţia în exces
1.5.2 Notaţia în complement faţă de doi
1.5.3 Adunarea numerelor reprezentate în complement faţă de doi
1.5.4 Problema depăşirii superioare
1.6 Stocarea numerelor fracţionare
1.6.1 Notaţia în virgulă mobilă
1.6.2 Erori de rotunjire
Extras din material:
CURS 3 AC 2006/2007
1/9
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006-2007
CURSUL 3
1.4.2 Reprezentarea frac?iilor ?n sistemul binar
Pentru a extinde nota?ia binar? astfel ?nc?t s? fie adecvat? reprezent?rii valorilor frac?ionare,
vom utiliza nota?ia ?n virgul? fix? (radix point): reprezentarea binar? con?ine un punct care
are acela?i rol ca ?i virgula utilizat? ?n nota?ia zecimal?. Aceasta ?nseamn? c? cifrele de la
st?nga punctului reprezint? partea ?ntreag? a valorii ?i sunt interpretate ca ?i ?n sistemul binar
prezentat anterior, iar cifrele de la dreapta punctului reprezint? partea frac?ionar? a valorii ?i
sunt interpretate ?ntr-o manier? similar? cu cea a celorlal?i bi?i, cu excep?ia faptului c?
pozi?iile lor au asociate ponderi frac?ionare. Astfel prima pozi?ie din dreapta punctului are
atribuit? ponderea 1/2, urm?toarea pozi?ie corespunde ponderii 1/4, urm?toarea corespunde
ponderii 1/8 ?i a?a mai departe. Observa?i ca aceasta nu ?nseamn? altceva dec?t aplicarea ?n
continuare a regulii stabilite anterior: fiecare pozi?ie are alocat? o pondere de dou? ori mai
mare dec?t cea a pozi?iei din dreapta sa. Av?nd aceste ponderi asociate pozi?iilor bi?ilor,
decodificarea unei valori binare reprezentate ?n virgul? fix? se face la fel ca ?i ?n cazul ?n care
n-am fi avut punctul care separ? partea fix? de cea frac?ionar?. ?n particular, vom ?nmul?i
valoarea fiec?rui bit cu ponderea asociat? pozi?iei acelui bit. De exemplu, decodificarea
reprezent?rii binare 101.101 va avea ca rezultat 5 5/8, dup? cum se art? ?i ?n figura 1.19.
?n plus, tehnicile aplicate la sistemul de numera?ie ?n baza zece se pot folosi de asemenea ?i
?n binar. Asta ?nseamn? c? pentru a aduna dou? reprezent?ri binare ?n virgul? fix?, vom alinia
unul sub altul punctele de separare ?ntre p?r?ile ?ntregi ?i frac?ionare ?i vom aplica acela?i
proces de adunare ca ?i cel prezentat anterior.
De exemplu, 11.011 adunat cu 100.11 produce rezultatul 111.001, dup? care se poate observa
?n continuare:
10.011
+100.11
111.001
Figura 1.19 Decodificarea reprezent?rii binare 101.101
Valoarea bitului
1 0 1 . 1 0 1 Ponderea asociat? pozi?iei
1 x o optime = 1/8
0 x o p?trime = 0
1 x o jum?tate = 1/2
1 x unu = 1
0 x doi = 0
1 x patru = 4
Total 5 5/8
CURS 3 AC 2006/2007
2/9
1.5 Stocarea numerelor ?ntregi
Atunci c?nd avem nevoie de o tehnic? eficient? pentru reprezentarea numerelor ?ntregi ca
?iruri de bi?i, prima idee este s? recurgem la nota?ia binar? prezentat? ?n sub capitolul 1.4.
Acest lucru nu este ?ns? posibil, pentru c? adesea avem nevoie s? memor?m at?t valori
pozitive, c?t ?i negative. Ne trebuie deci un sistem de nota?ie care s? permit? reprezentarea
at?t a numerelor ?ntregi pozitive, c?t ?i a celor negative. Matematicienii au dezvoltat
domeniul sistemelor de nota?ie pentru numere, iar unele dintre ideile lor s-au dovedit a fi
foarte potrivite cu modul de realizare a circuitelor electronice ?i de aceia sunt utilizate pe
scar? larg? ?n cad...
Materiale similare
| Nume: |
Curs VIII |
| Extras din material: |
...?
mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost
arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape
doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate.
Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut
rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind
interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs IX |
| Extras din material: |
...ementele de baz? din care sunt construite toate calculatoarele numerice sunt uluitor de
simple. Primul pas este studiul acestor elemente de baz? ?i al algebrei speciale cu dou? valori
(algebra booleana) folosit? pentru a le analiza. Dup? aceea se studiaz? circuitele fundamentale
care pot fi construite folosind por?i ?n combina?ii simple, incluz?nd circuite pentru opera?ii
aritmetice. Urm?toarea tem? este aceea de a afla cum por?ile pot fi combinate pentru a stoca
informa?ii, ceea ce ?n... |
| Nume: |
Curs XI |
| Extras din material: |
...0 0 B
1 1 1 1 0 0 A+B
1 1 1 1 0 1 A+B+1
1 1 1 0 0 1 A+1
1 1 0 1 0 1 B+1
1 1 1 1 1 1 B-A
1 1 0 1 1 1 B-1
1 1 1 0 1 1 -A
0 0 1 1 0 0 A AND B
0 1 1 1 0 0 A OR B
0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 1 0 -1
Figura 5.2 Func?iile ALU pentru microarhitectura exemplului ISA IJM
CURS 11 AC 2006/2007
6/9
folositoare. ?n multe cazuri exist? multiple posibilit??i pentru a ob?ine acela?i rezultat. ?n acest
tabel, + ?nseamn? plus aritmetic, iar ?nseamn? minus aritmetic,... |
| Nume: |
Cursul VII |
| Extras din material: |
...rii dintr-o unitate central? de
prelucrare servesc ca zone tampon ?ntre unitatea de comand? ?i unitatea aritmetico-logic?, sau
?ntre unitatea central? de prelucrare ?n ansamblu ?i memoria principal?.
Ata?area controlerelor la magistrala unui calculator m?re?te semnificativ complexitatea
opera?iilor de control al comunica?iei de-a lungul acestei c?i de comunica?ie. Trebuie
efectuate transferuri de date ?ntre unitatea central? de prelucrare ?i memoria principal?, ?ntre
unitatea cen... |
| Nume: |
Curs X |
| Extras din material: |
...lave vede inactivarea lui MSYN , ?tie c? s-a terminat ciclul, inactiveaza SSYN , ?i ne
Figura 4.8 Exemplu de func?ionare pe o magistral? asincron?
Date
Adresa de memorie ce va fi citit? Adresa
MREQ
RD
MSYN
DATA
SSYN
CURS 10 AC 2006/2007
5/8
afl?m iar??i ?n situa?ia original?, cu toate semnalele dezactivate, a?tept?nd urm?toarea
component? master.
Diagramele de temporizare ?n cazul magistralelor asincrone (?i uneori chiar al magistralelor
sincrone) folosesc s?ge?... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Curs III"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
