Tudor Vianu, Estetica este ştiinţa frumosului artistic

Tudor Vianu, Estetica este ?tiin?a frumosului artistic
Tudor Vianu, Estetica, E.P.L., Bucure?ti, 1968, pp. 9; 16-17; 23; 33-37.

Estetica este ?tiin?a frumosului artistic. Aceast? precizare este cu at?t mai important? cu c?t aproape de-a lungul ?ntregii dezvolt?ri a doctrinelor de estetic?, obiectul ?tiin?ei noastre era ?ntrev?zut deopotriv? ?n frumosul artistic, c?t ?i ?n frumosul natural. Cel din urm? nu p?rea a fi dec?t modelul mai frust ?i mai imperfect al celui dint?i; dup? cum acesta era considerat a fi replica mai des?v?r?it? ?i mai pur? a celui din urm?. Chiar un estetician ca Hegel, care ?n?elegea s?-?i men?in? specula?ia sa ?n domeniul exclusiv al artei, nu putea s? se ?mpiedice de a recunoa?te anticipa?ia ei ?n frumuse?ea naturii. ,,Obiectul ?tiin?ei despre care trat?m, scrie el, este frumosul ?n art?. Frumosul ?n natur? nu ocup? un loc dec?t ca prim? form? a frumosului... Necesitatea frumosului ?n art? decurge din imperfec?iunile realit??ii". [...]
Problemele esteticii
Preciz?nd c? obiectul esteticii este frumosul artistic, am ?ntrebuin?at un termen general care ascunde o multiplicitate de probleme despre natura c?rora trebuie acum s? ne l?murim. Frumosul artistic este, ?n primul r?nd, una din valorile culturii omene?ti, al?turi de valoarea economic? ?i teoretic?, politic?, moral? ?i religioas?. Printre cele dint?i preocup?ri ale unui sistem de estetic? st? ?i defini?ia valorii estetice, ?n sine ?ns??i ?i ?n raport cu celelalte valori cu care se ?ntrune?te ?n unitatea culturii. Aceasta va fi ?i chestiunea ?n fa?a c?reia ne vom opri, ?ndat? ce vom fi ?ncercat r?spunsul feluritelor ?ntreb?ri relative la obiectul ?i metoda ?tiin?ei noastre.
Dar, valoarea estetic? se ?ntrupeaz? ?ntr-un anumit bun tangibil, care este opera de art? ?i care poate fi descris ?n ?nsu?irile particulare ale structurii lui. Ce este opera de art?, care sunt momentele care o realizeaz?, este a doua ?ntrebare pe care va trebui s-o consider?m. Opera de art? este apoi produsul unei anumite activit??i creatoare ?i produce la r?ndul ei o serie de reac?ii subiective ?n sufletul aceluia care ia contact cu ea. Crea?ia artistic? ?i sentimentele puse ?n mi?care de art? sunt, a?adar, alte dou? probleme esen?iale ?ntr-o cercetare ca aceea ?ntreprins? ?n paginile de fa??. Din ?mp?tritul trunchi al acestor probleme se va ramifica multiplicitatea considera?iilor care ?ntocmesc laolalt? sistemul esteticii.
Metodele esteticii. Valoarea normelor ?n estetic?
Cele patru probleme ale esteticii reclam? pentru a fi solu?ionate utilizarea unui material propriu ?i a unor metode adecuate. ?n ce fel circumscriem materialul pe care urmeaz? s?-l analiz?m ?i din ce puncte de vedere ?l vom considera, sunt ?ntreb?ri care trebuiesc l?murite din capul locului. Preocuparea de a stabili grani?ele ?ntre care se vor mi?ca observa?iile esteticii este cu toate acestea destul de recent? ?n estetic?. ?nainte de mijlocul veacului al XVIII-lea, estetica p?rea a nu cunoa?te dec?t un singur tip de art?, o singur? regiune a dezvolt?rii ei istorice, pe care o aborda din singurul punct de vedere normativ.
Estetica este pentru noi o disciplin? normativ?, ?n ?n?elesul c? nu se poate mul?umi numai cu descrierea operei de art? ?i a felului ?n care decurge procesul crea?iei ?i al contempla?iei. Ea nu se poate restr?nge nici la explica?ia lor, prin punerea ?n lumin? a ra?iunii lor de a fi ?i a ?mprejur?rilor lor genetice. Estetica adaug? acestor constat?ri o seam? de prescrip?ii relative la felul ?n care trebuie s? se constituie opera de art? ?i s? se dezvolte crea?ia artistului ?i contem...