Tudor Vianu, Valoarea estetică
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Tudor Vianu, Valoarea estetică |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Recunoscând în frumosul artistic obiectul propriu al esteticii, am situat cercetarea noastră în domeniul teoriei valorilor. Frumosul artistic este, în adevăr, o valoare, valoarea estetică. Dar, valoarea estetică nu trebuie confundată cu opera de artă, adică cu obiectul sau cu bunul estetic. Un obiect nu devine pentru noi estetic decât atunci când îl gândesc în sfera valorii respective. Acelaşi obiect poate fi introdus printr-un act de gândire în sfera altor valori, caracterul lui schimbându-se în consecinţă.
[...] În ce priveşte valoarea estetică, deşi bunurile pe care le determină par a fi supuse mobilităţii şi felurimii istorice, caracterul acesta [...] decurge din imixtiunea unor elemente extraestetice, în timp ce ceea ce rămâne specific estetic în ele posedă un caracter absolut. Obiecte foarte depărtate prin spaţiul şi locul în care au apărut pot fi încă înţelese de noi ca opere de artă şi preţuite ca atare, chiar dacă interesul pe care ele îl inspirau contemporanilor prin particularităţile conţinutului lor, de pildă, prin tendinţele lor sociale sau politice, nu mai este al nostru. O comedie de Aristofan nu mai poate avea în conştiinţa noastră răsunetul politic pe care îl trezea în sufletul unui grec din antichitate. Dar, ea poate fi înţeleasă şi resimţită şi de noi ca o operă de artă. Operele de artă par, astfel, a îmbătrâni numai prin ceea ce este eteronomic în ele. Prin ceea ce ele cuprind autonom-estetic, operele artei înfruntă timpul...................."
Extras din material:
Valoarea estetic?
Tudor Vianu, Introducere ?n teoria valorilor, bazat? pe observarea con?tiin?ei", ?n Opere 8, pp. 59, 61, 63, 66; 111-114
Recunosc?nd ?n frumosul artistic obiectul propriu al esteticii, am situat cercetarea noastr? ?n domeniul teoriei valorilor. Frumosul artistic este, ?n adev?r, o valoare, valoarea estetic?. Dar, valoarea estetic? nu trebuie confundat? cu opera de art?, adic? cu obiectul sau cu bunul estetic. Un obiect nu devine pentru noi estetic dec?t atunci c?nd ?l g?ndesc ?n sfera valorii respective. Acela?i obiect poate fi introdus printr-un act de g?ndire ?n sfera altor valori, caracterul lui schimb?ndu-se ?n consecin??.
[...] ?n ce prive?te valoarea estetic?, de?i bunurile pe care le determin? par a fi supuse mobilit??ii ?i felurimii istorice, caracterul acesta [...] decurge din imixtiunea unor elemente extraestetice, ?n timp ce ceea ce r?m?ne specific estetic ?n ele posed? un caracter absolut. Obiecte foarte dep?rtate prin spa?iul ?i locul ?n care au ap?rut pot fi ?nc? ?n?elese de noi ca opere de art? ?i pre?uite ca atare, chiar dac? interesul pe care ele ?l inspirau contemporanilor prin particularit??ile con?inutului lor, de pild?, prin tendin?ele lor sociale sau politice, nu mai este al nostru. O comedie de Aristofan nu mai poate avea ?n con?tiin?a noastr? r?sunetul politic pe care ?l trezea ?n sufletul unui grec din antichitate. Dar, ea poate fi ?n?eleas? ?i resim?it? ?i de noi ca o oper? de art?. Operele de art? par, astfel, a ?mb?tr?ni numai prin ceea ce este eteronomic ?n ele. Prin ceea ce ele cuprind autonom-estetic, operele artei ?nfrunt? timpul.
[...] Valoarea estetic?, a?adar, este ?i nu poate deveni altceva dec?t o valoare-scop. Obiectele indiferente introduse ?n sfera valorii estetice devin scopuri ale vie?ii. O oper? de art? opre?te clipa ?n loc. Ea este totdeauna pre?uit? ?n ea ?ns??i ?i nu ?n vederea unei valori noi, care ar dep??i-o. Dar, printre valorile scopuri, care dau na?tere bunurilor-scopuri, exist? dou? clase, dup? cum ac?iunea de subsumare a bunurilor la valori este imediat? ?i laborioas? sau nemijlocit? ?i spontan?. Un bun teoretic, moral sau religios, adic? o oper? ?tiin?ific?, o fapt? omeneasc? sau o ac?iune religioas? sunt susceptibile de discu?ii, au nevoie de comentarii ?i interpret?ri.
[...] Valoarea estetic? propriu-zis? n-are nevoie de astfel de discu?ii. Ea lumineaz? dintr-odat?. Chiar dac? exist?, dup? cum vom vedea mai t?rziu, sentimente estetice care se desf??oar? ?n timp ?i pun ?n joc numeroase elemente intelectuale, acestea nu apar dec?t ?n cadrul amintitei impresii spontane ?i nu fac altceva dec?t s? dezvolte valori care se g?sesc implicate ?n ea.
[...] Ceea ce particip? la valoarea estetic? nu sunt lucrurile ?i nici ac?iunile, ca ni?te date ale experien?ei practice, ci aparen?a lor. Nu tabloul este frumos, nici statuia, nici jocul artistului, ci numai felul ?n care acestea apar, adic? acele realit??i ideale corela?ionate cu con?tiin?a ?i c?rora nu le-am mai putea presupune nici o existen??, ?ndat? ce sc?nteia con?tiin?ei s-ar stinge. Ceea ce se transform? ?n bunuri, prin interven?ia valorii estetice, nu sunt, a?adar, ni?te lucruri, ci numai ni?te fenomene ale con?tiin?ei. Prin toate aceste ?nsu?iri, valoarea estetic? dob?nde?te o fizionomie mai precis?.
Valorile estetice, adic? diversele spe?e ale frumuse?ii naturii ?i ale artei, ader? at?t la suporturi reale, c?t ?i la suporturi personale. Purt?torul valorilor estetice este at?t opera de art? sau un oarecare aspect al naturii, c?t ?i autorul lor, artistul uman sau divin. ?n unele cazuri, ca, de pild?, ...
Materiale similare
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Tudor Vianu- Valoarea estetică"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
