Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului în sfera valorii estetice, despre care am amintit mai înainte, determină aşa-numita atitudine estetică în faţa lumii şi a vieţii. Atitudinea estetică trebuie însă limpede distinsă de estetism, cu care confuzia este adeseori făcută. Estetismul este acea atitudine care reactivează în realitate numai valori de artă, rămânând într-acestea închisă celorlalte valori ale culturii sau profesând chiar o anumită ostilitate faţă de ele. Stăpâneşte un punct de vedere estetic acela care în faţa unei opere ştiinţifice, în loc să se intereseze de substanţa cercetării, de justeţea sau profunzimea adevărurilor pe care le atinge, judecă numai darul de scriitor al cercetătorului. Estetismul inspiră pe acela care apreciază în conduitele practice ale vieţii nu valoarea lor morală, binele sau răul pe care ele îl pot conţine, ci pitorescul lor, forţa plastică a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuvânt exprimat într-o anumită împrejurare concretă. Dintr-un punct de vedere estetic se aşează acela care, din complexul de valori al religiei, reţine şi preţuieşte numai frumuseţea ceremoniilor şi a cadrului în care ele se desfăşoară. Nici adevărul, nici binele, nici sacrul nu au un preţ adevărat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabilă decât ca fenomen estetic", spunea odată Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel în sine o posibilitate mai largă de îmbrăţişare a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societăţii timpului său, fanatismul său estetic provenea poate dintr-o antipatie radicală faţă de toate valorile extraestetice care se întrunesc în cuprinsul vieţii sociale. ,,Nimic din ce se întâmplă cu adevărat n-ar o importanţă cât de mică", scria odată Oscar Wilde. Şi altădată: ,,Mulţi oameni acţionează bine, dar foarte puţini vorbesc la fel, ceea ce înseamnă că a vorbi este cu mult mai greu şi în acelaşi timp mai frumos". ....................
Extras din material:
Tudor Vianu, Atitudinea estetic? ?i estetismul
Tudor Vianu, Estetica, E.P.L.U. 1968, pp. 55-59
Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului ?n sfera valorii estetice, despre care am amintit mai ?nainte, determin? a?a-numita atitudine estetic? ?n fa?a lumii ?i a vie?ii. Atitudinea estetic? trebuie ?ns? limpede distins? de estetism, cu care confuzia este adeseori f?cut?. Estetismul este acea atitudine care reactiveaz? ?n realitate numai valori de art?, r?m?n?nd ?ntr-acestea ?nchis? celorlalte valori ale culturii sau profes?nd chiar o anumit? ostilitate fa?? de ele. St?p?ne?te un punct de vedere estetic acela care ?n fa?a unei opere ?tiin?ifice, ?n loc s? se intereseze de substan?a cercet?rii, de juste?ea sau profunzimea adev?rurilor pe care le atinge, judec? numai darul de scriitor al cercet?torului. Estetismul inspir? pe acela care apreciaz? ?n conduitele practice ale vie?ii nu valoarea lor moral?, binele sau r?ul pe care ele ?l pot con?ine, ci pitorescul lor, for?a plastic? a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuv?nt exprimat ?ntr-o anumit? ?mprejurare concret?. Dintr-un punct de vedere estetic se a?eaz? acela care, din complexul de valori al religiei, re?ine ?i pre?uie?te numai frumuse?ea ceremoniilor ?i a cadrului ?n care ele se desf??oar?. Nici adev?rul, nici binele, nici sacrul nu au un pre? adev?rat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabil? dec?t ca fenomen estetic", spunea odat? Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel ?n sine o posibilitate mai larg? de ?mbr??i?are a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societ??ii timpului s?u, fanatismul s?u estetic provenea poate dintr-o antipatie radical? fa?? de toate valorile extraestetice care se ?ntrunesc ?n cuprinsul vie?ii sociale. ,,Nimic din ce se ?nt?mpl? cu adev?rat n-ar o importan?? c?t de mic?", scria odat? Oscar Wilde. ?i alt?dat?: ,,Mul?i oameni ac?ioneaz? bine, dar foarte pu?ini vorbesc la fel, ceea ce ?nseamn? c? a vorbi este cu mult mai greu ?i ?n acela?i timp mai frumos". Neaten?ia pentru realitate, substan?a ?n care se pl?smuie?te fapta moral? ?i pre?uirea cu mult superioar? a expresiei fa?? de ac?iune, iat? manifest?rile unei atitudini estetice a spiritului. Aceast? a?intire asupra singurelor momente ale realit??ii care pot fi r?sfr?nte ca valori estetice ?l face pe estet insensibil nu numai la celelalte valori, dar ?i la nega?ia ?i ?nfr?ngerea lor. ,,Ce frumos lucru este o crim? frumoas?", exclama odat? foiletonistul J. J. Weiss, d?nd astfel expresia unei par?ialit??i care poate jigni. O crim? nu poate reclama ca atitudine corelativ? adecvat? dec?t pe aceea moral?, ?i persoana care se ?n?al? asupra acestei ?mprejur?ri crez?nd c? poate substitui esteticul moralului dovede?te o sup?r?toare mutilare a integrit??ii omeniei ?n ea. Umanitatea ?n om presupune totalitatea punctelor de vedere ?i potrivita lor distribu?ie fa?? de situa?iile vie?ii. Din aceast? pricin?, nesocotirea unor regiuni ?ntinse din domeniul valorilor, ?n avantajul singurei valori estetice, se ?nso?e?te totdeauna cu grave defecte omene?ti. Egoismul, lipsa de pietate ?i uneori m?rginirea intelectual? a estetului nu se pot compensa prin sensibilitatea sa ascu?it? pentru frumos. ?n aceast? constela?ie spiritual?, ?nse?i valorile estetice par ?njosite. C?ci ceea ce alc?tuie?te pre?ul suveran al artei ?i frumosului este solu?ia lor ?ntr-o lume care nu este ?n ?ntregime artistic? ?i frumoas? ?i ?n care ele sunt chemate s? ne odihneasc? ?i s? ne regenereze din ?ncord?rile vie?ii practice ?i din ostenelile ?i luptele adev?rului ?i binelui. Numai alternan?a ?i contr...
Materiale similare
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Tudor Vianu- Atitudinea estetică şi estetismul"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
