Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă
| Numar pagini |
4 |
| Nume |
Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
29-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
A. Momente estetic relevante
I. Momente materiale
a) emoţionale
b),,intelectuale
c) de substanţă
II. Momente formale
a) pur obiectuale
b) derivate
III. Variante de calităţi ,,alese" sau ,,vulgare"
IV. Moduri de manifestare ale calităţilor
V. Variante ale ,,noutăţii"
VI. Variante ale ,,naturaleţii"
VII. Variante ale ,,veridicităţii"
VIII. Variante ale ,,realităţii"
IX. Moduri de ,,a acţiona" asupra privitorului
B. Determinări ale valorilor estetice
Extras din material:
Roman Ingarden, Structura intern? a operei de art?
Roman Ingarden, Structura intern? a operei de art? ?n Studii de estetic?, Editura Univers, 1978, pp. 341-349
Problema principal? este structura intern? a operei de art?, respectiv a obiectului estetic, constituit pe baza unei opere de art? de c?tre un receptor competent, problem? legat? ?i de aceea a a?a-numitei ,,obiectivit??i" a valorii estetice.
C?nd se analizeaz? structura intern? a operei de art? (a obiectului estetic), trebuie s? se ?in? seama c? ?n diversele domenii ale artei, precum ?i ?n diferite operele de art? izolate, pot interveni deosebiri esen?iale cu privire la caracterul unitar al structurii acestora. Operele de art? pot avea o structur? mai omogen? sau mai pu?in omogen? ?n func?ie de perfec?iunea, de con?inutul ?i de stilul lor. De aceea, o analiz? a lor atent? poate duce la concluzii foarte diferite. Totu?i, ?n vederea unei prime orient?ri, este necesar s? se traseze liniile directoare ale problematicii generale ?i posibilele ei rezolv?ri.
?n primul r?nd trebuie f?cut? deosebirea ?ntre arm?tura neutr? din punct de vedere valoric ?i momentele artistic ?i estetic valoroase ale operei de art?. De fapt, ?ntr-o oper? de art? adev?rat? nu exist? momente lipsite de orice fel de semnifica?ie pentru apari?ia calit??ilor estetic valente ?i mai cu seam? valoroase. Totu?i acest fel de semnifica?ie nu este echivalent cu valoarea pe care o de?ine un moment al operei de art? (respectiv al obiectului estetic). ?n semnifica?ia, respectiv ?n rolul pe care ?l joac? fiecare moment al operei de art? la constituirea calit??ilor estetic valente (relevante) sunt posibile diferite trepte, ?n func?ie de capacitatea diferit? de manifestare a acestor momente. ?n ciuda deosebirilor care intervin din acest punct de vedere ?n structura diverselor opere de art?, pot fi deosebite trei tipuri generale ale determin?rilor acestora: 1. momente materiale sau formale, ?n sine neutre estetic, printre care ?ns? se cuvin deosebite acele momente care au o importan?? pentru constituirea calit??ilor estetic valente, a?adar care sunt valoroase din punct de vedere artistic; 2. momente ?i mai ales calit??i supraetajate celor dinainte ?i care sunt valoroase (pozitiv sau negativ), adic? estetic valente; 3. valoarea estetic? ?ns??i care de asemenea este ?n sine determinat? calitativ.
Totalitatea determin?rilor primului grup constituie arm?tura estetic neutr? a operei de art?. ?n diferitele arte ea este determinat? prin diferite selec?ii de momente. A?a de pild?, dintre calit??ile estetic neutre ale operelor apar?in?nd a?a-numitelor arte figurative (literatura, pictura, sculptura), face parte ?i construc?ia stratificat?, care dintr-o oper? muzical? sau dintr-un tablou abstract lipse?te. Tot de ele ?in ?i diferite momente ale structurilor quasi-temporale existente ?n operele literare sau ?n muzic?, dar absente din structura tabloului. ?n sf?r?it, neutre estetic sunt structurile categoriale ale obiectelor reprezentate ?ntr-o oper? de art?, de?i poate s? nu fie nerelevant pe plan artistic dac?, de pild?, ?ntr-o oper? literar? printre obiectele reprezentate au prec?dere cele cu structur? static? sau procesele care ?n structura lor formal? con?in aspecte dinamice. Unele propriet??i ale arm?turii neutre a operei pot juca un rol mai mult sau mai pu?in important ?n constituirea de calit??i estetic valoroase ?n obiectul estetic. A?a de pild?, cu totul alte posibilit??i se deschid pentru apari?ia diverselor structuri dinamice ?ntr-o oper? muzical?, cu structur? quasi-temporal?, dec?t ?n operele care nu au o asemenea s...
Materiale similare
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
| Extras din material: |
...p mai des?v?r?it c?te un gen, din ?irul finit de genuri estetice pe care se ?ntemeia respectivul sistem.
De la Platon, principal?, dac? nu ?i unic?, este considerat? categoria frumosului, ?n opozi?ie, cu aceea a dulcelui ?i a pl?cutului. Kant, doar, a valorificat doctrina despre sublim ?i a lui pseudo-Longin ?i teoria cu tendin?e preromantice a lui Burke, construind un sistem polar de opozi?ii estetice, bazate pe antiteza categorial? ?ntre frumos ?i sublim. ?n felul acesta se exprim? un oareca... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Roman Ingarden- Structura internă a operei de artă"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
