"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............."
"Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............."
BIBLIOGRAFIE
1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967
2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
Extras din material:
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............."
"Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............."
BIBLIOGRAFIE
1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967
2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
VII. Filosofia istoriei ?i filosofia social?
A.D. Xenopol ?i Nicolae Iorga
N?scut ?n1847, la Ia?i, Xenopol face studiile se cundare ?n acela?i ora?, apoi, ?n 1867, cu ajutorul unei burse acordat? de Societatea Junimea, pleac? ?n Germania, la Berlin, unde urmeaz? regulat prelegeri filosofice, juridice ?i istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke ?i Gervinus, adic? pe cei mai reputa?i istorici ai Germaniei din acea vreme. ?n 1871 ??i d? ?i doctoratul ?n drept ?i doctoratul ?n istorie. ?ntors ?n ?ar?, el este numit ?n acela?i an procuror de sec?ie la Tribunalul din Ia?i, ?n 1876 fiind ?naintat prim procuror la acela?i tribunal. ?n 1878, Xenopol se retrage din magistratur? din cauza unei ne?n?elegeri cu procurorul general, dedic?ndu-se profesiunii de avocat, pentru ca, ?n 1883, s? fie numit profesor de Istoria rom?nilor la Universitatea din Ia?i.
Prin opera sa filosofic?, Ale xandru Xenopol stabile?te contactul indiscutabil ?ntre filosofia rom?neasc? ?i cea str?in?. Istoric ?i g?nditor de real? valoare, ne-a dat una din cele mai de seam? cercet?ri a fundamentelor istoriei. F?c?nd deose bire principial? ?ntre structura teoretic? a ?tiin?elor istorice, Xenopol se apropie ?n concep?ia sa de filosofii germani Windelband ?i Rickert.
Xenopol ??i construie?te concep?ia lui despre istorie av?nd ca baz? epistemologic? cuno?tin?a-copie, care, dup? el, red? adecvat existen?a empiric?. Cuno?tin?a este, dup? el, o copie a realit??ii. ?tiin?a e reproducerea intelectual? a universului; ea este reflexul realit??ii ?n ?n?elegere, proiectarea ra?iunii lucrurilor ?n ra ?iunea uman?, reflexul universului ?n spiritul nostru. Adev?rurile ?tiin?ei s?nt imuabile ?i eterne c?ci ?tiin?a nu este o crea?ie a spiritului nostru, cum e arta, de exemplu, ea ??i are existen?a sa supratemporal? ?i supraspa?ial? o ordine obiectiv?, absolut?.
?n concep?ia lui Xenopol, spa?iul ?i timpui nu sunt forme a priori ale sensibilit??ii, a?a cum sus?ine Kant, c?ci daci ar fi a?a, istoria ar deveni o imens? fantasmagorie, ci sunt forme reale, obiective, prin care se manifest? realitatea ?ns??i. Lucrurile nu s?nt ?ntinse ?i nu curg ?n timp, fiindc? o sensibilitate le-ar percepe ca atare, ci ele sunt ?ntinse ?n ele ?nsele ?i dureaz? real ?n timp, cu alte cuvinte realitatea este spa?ial? ?i temporal?.
Spa?iul ?i timpul sunt, dup? Xenopol, cadre de manifestare a realit??ii. Timpul are ?ns? ?i o alt? ?nsu?ire: el poate da anumi tor for?e posibilitatea de a exercita ac?iunea lor transformatoare, ?n vreme ce el se scurge. ?n teoria sa aceast? ?nsu?ire a timpului constituie criteriul dup? care faptele succesive se deosebesc de faptele de repeti?ie. Nici un fapt ?n univers nu se repet? identic a doua oar?.
Totul variaz?, se transform?. Universul este un nesf?r?it proces de pre faceri ?n spa?iu ?i ?n timp. Faptele din univers se ?mpart ?n dou? categorii: fapte de repe ti?ie ?i fapte de succesiune. Faptele de repeti?ie sunt, dup? Xenopol, acele fenomene spa?iale ?i temporale asupra c?rora for?ele naturale modificatoare nu exercit? o ac?iune esen?ial?. Faptele de succesiune sunt fenomenele care se succed, care sufer? schimb?ri, care devin altele prin influen?a diferitelor for?e exercitate ?n timp asupra lor. La cele dint?i, spiritul omenesc cerceteaz? comunul, similarul, identicul, fiindc? aceste fapte ??i expun aceast? latur? a lor, iar la celelalte particularul, distinctul, unicul, fiindc? aceasta e ceea ce i se ofer?.
Exist? desigur fapte de tranzi?ie ?ntre aceste dou? categorii deosebite, f?r? ?ns? ca prin aceasta s? dispar? deosebirea principial? dint...
A.D. Xenopol ?i Nicolae Iorga
N?scut ?n1847, la Ia?i, Xenopol face studiile se cundare ?n acela?i ora?, apoi, ?n 1867, cu ajutorul unei burse acordat? de Societatea Junimea, pleac? ?n Germania, la Berlin, unde urmeaz? regulat prelegeri filosofice, juridice ?i istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke ?i Gervinus, adic? pe cei mai reputa?i istorici ai Germaniei din acea vreme. ?n 1871 ??i d? ?i doctoratul ?n drept ?i doctoratul ?n istorie. ?ntors ?n ?ar?, el este numit ?n acela?i an procuror de sec?ie la Tribunalul din Ia?i, ?n 1876 fiind ?naintat prim procuror la acela?i tribunal. ?n 1878, Xenopol se retrage din magistratur? din cauza unei ne?n?elegeri cu procurorul general, dedic?ndu-se profesiunii de avocat, pentru ca, ?n 1883, s? fie numit profesor de Istoria rom?nilor la Universitatea din Ia?i.
Prin opera sa filosofic?, Ale xandru Xenopol stabile?te contactul indiscutabil ?ntre filosofia rom?neasc? ?i cea str?in?. Istoric ?i g?nditor de real? valoare, ne-a dat una din cele mai de seam? cercet?ri a fundamentelor istoriei. F?c?nd deose bire principial? ?ntre structura teoretic? a ?tiin?elor istorice, Xenopol se apropie ?n concep?ia sa de filosofii germani Windelband ?i Rickert.
Xenopol ??i construie?te concep?ia lui despre istorie av?nd ca baz? epistemologic? cuno?tin?a-copie, care, dup? el, red? adecvat existen?a empiric?. Cuno?tin?a este, dup? el, o copie a realit??ii. ?tiin?a e reproducerea intelectual? a universului; ea este reflexul realit??ii ?n ?n?elegere, proiectarea ra?iunii lucrurilor ?n ra ?iunea uman?, reflexul universului ?n spiritul nostru. Adev?rurile ?tiin?ei s?nt imuabile ?i eterne c?ci ?tiin?a nu este o crea?ie a spiritului nostru, cum e arta, de exemplu, ea ??i are existen?a sa supratemporal? ?i supraspa?ial? o ordine obiectiv?, absolut?.
?n concep?ia lui Xenopol, spa?iul ?i timpui nu sunt forme a priori ale sensibilit??ii, a?a cum sus?ine Kant, c?ci daci ar fi a?a, istoria ar deveni o imens? fantasmagorie, ci sunt forme reale, obiective, prin care se manifest? realitatea ?ns??i. Lucrurile nu s?nt ?ntinse ?i nu curg ?n timp, fiindc? o sensibilitate le-ar percepe ca atare, ci ele sunt ?ntinse ?n ele ?nsele ?i dureaz? real ?n timp, cu alte cuvinte realitatea este spa?ial? ?i temporal?.
Spa?iul ?i timpul sunt, dup? Xenopol, cadre de manifestare a realit??ii. Timpul are ?ns? ?i o alt? ?nsu?ire: el poate da anumi tor for?e posibilitatea de a exercita ac?iunea lor transformatoare, ?n vreme ce el se scurge. ?n teoria sa aceast? ?nsu?ire a timpului constituie criteriul dup? care faptele succesive se deosebesc de faptele de repeti?ie. Nici un fapt ?n univers nu se repet? identic a doua oar?.
Totul variaz?, se transform?. Universul este un nesf?r?it proces de pre faceri ?n spa?iu ?i ?n timp. Faptele din univers se ?mpart ?n dou? categorii: fapte de repe ti?ie ?i fapte de succesiune. Faptele de repeti?ie sunt, dup? Xenopol, acele fenomene spa?iale ?i temporale asupra c?rora for?ele naturale modificatoare nu exercit? o ac?iune esen?ial?. Faptele de succesiune sunt fenomenele care se succed, care sufer? schimb?ri, care devin altele prin influen?a diferitelor for?e exercitate ?n timp asupra lor. La cele dint?i, spiritul omenesc cerceteaz? comunul, similarul, identicul, fiindc? aceste fapte ??i expun aceast? latur? a lor, iar la celelalte particularul, distinctul, unicul, fiindc? aceasta e ceea ce i se ofer?.
Exist? desigur fapte de tranzi?ie ?ntre aceste dou? categorii deosebite, f?r? ?ns? ca prin aceasta s? dispar? deosebirea principial? dint...
Materiale similare
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 4. Dimitrie Cantemir |
| Extras din material: | ...ntermediul sim?urilor ?i intelectului, ceea ce este un semn de dec?dere, c?ci niciodat? astfel el nu va putea atinge adev?rul. De aici ?i vehemen?a criticii la adresa a ceea ce el nume?te antropolatrie, teologie profan?, ?tiin?? senzitiv?, atomism, ceea ce pentru el echivaleaz? cu ateism. Dintre filosofi, ?inta atacurilor lui Cantemir este mai ales Aristotel, fiul ?ntunericului ?i p?rintele obscurit??ii p?m?nte?ti. El combate tezele acestuia expuse ?n Fizica, dar mai ale... |
| Nume: | 5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
| Extras din material: | ...nt de seam? al luminismului transilvan ?i cel care a ar?tat cea mai mare ?nclina?ie pentru filosofie a fost Samuil Micu (1745-1806), nepot al lui Inochentie Micu. Cunosc?tor al limbilor clasice, cu o bogat? cultur?, el a tradus ?n limba rom?n? o serie de lucr?ri ale filosofului Friedrich Christian Baumeister, de orientare wolffian?. Alegera lui Micu se ?ndreapt? astfel c?tre o filosofie sistematizat?, ceea ce arat? c? voia s? instituie filosofia ca domeniu distinct al culturii ?i ca disciplin? d... |
| Nume: | 3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
| Extras din material: | ...tului. Prin concep?ia sa general? despre lume Neagoe Basarab apar?ine spiritualit??ii feudale, dar prin concep?ia despre om el anun?? zorii umanismului rom?nesc, c?tre care face trecerea. Acest umanism se dezvolt? ?ncep?nd cu sec. XVI dar mai ales ?n secolele XVII-XVIII, ceva mai t?rziu dec?t ?n restul Europei. Un prim reprezentant al acestuia a fost Nicolaus Olahus (Rom?nul) (1493-1568). N?scut la Sibiu, ?ntr-o familie de urma?i ai domnitorilor din ?ara Rom?neasc?, era rud? apropiat? a Huniaz... |
| Nume: | 8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: | ... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?. ?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
Comentarii asupra materialului "25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
