24. Camil Petrescu (1894-1957)

Camil Petrescu (1894-1957)


S-a n?scut la Bucure?ti. Dup? colegiul „Sf. Sava” s-a ?nscris, ?n toamna lui 1913, la sec?ia de filosofie a Facult??ii de Litere ?i Filosofie din Bucure?ti. Aici a fost remarcat de Negulescu ?i de R?dulescu-Motru. D?dea c?te un articol la publica?iile lui Cocea ?i Arghezi. Camil urmeaz?, ?n paralel, ?coala militar?, pentru a lupta apoi ca voluntar ?n primul r?zboi mondial. ?i-a dat licen?a abia ?n 1919.
?i-a ?nceput cariera la Timi?oara, ca profesor ?i ziarist. Din caietul versurilor de r?zboi public? un grupaj ?n Sbur?torul. Revine la Bucure?ti, unde via?a i se ?mplete?te str?ns cu vasta sa activitate de publicist, cronicar dramatic, om de teatru, eseist, teoretician mereu contestat ?i contestatar.
?n 1928 imprim? ?ntr-un singur exemplar prima sa expunere despre Substa?ialism. Din 1934 e colaboratorul ?i apoi redactorul-?ef al Revistei Funda?iilor. Aici tip?re?te c?teva dintre studiile reunite apoi ?n Teze ?i antiteze. ??i sus?ine ?n 1937 lucrarea de doctorat: Modalitatea estetic? a teatrulului, ?n fata comisiei alc?tuit? din Motru, Negulescu, Pogoneanu ?i D. Caracostea, care o noteaz? cu summa cum laude; teza apare ?n acela?i an la „Funda?ia pentru literatur? ?i art?”. ?n 1939 este director al Teatrului Na?ional. Dup? 1944 se bucur? de onoruri ?i distinc?ii, este ales membru al Academiei, devine laureat al Premiului de Stat.
Cunoscut mai ales datorit? romanelor ?i pieselor sale de teatru, Camil Petrescu este ?i creator al unui autentic (de?i mai pu?in cunoscut) sistem filosofic centrat chiar pe conceptul substan?ei. Chiar dac? declara?iile sale ?ndreptate ?mpotriva filosofiilor ra?ionaliste clasice de tipul kantismului sau hegelianismului par s? fie ostile sistemului filosofic, aceste declara?ii vizeaz? nu legitimitatea filosofiei de sistem, ci doar asimilarea ne?ntemeiat? a ra?ionalului cu logicul.
Doctrina substan?ei este o schi?? de sistem filosofic pentru c? autorul ?i-a propus s? reg?ndeasc? lumea ?i s?-i dea sens din perspectiva „substan?ei”, c?reia ?i confer? ?ns? o accep?ie aparte. Particularitatea filosofiei lui Camil Petreseu ar consta, dup? propria m?rturisire nu ?n renun?area la sistem, ci ?n modul de a-l edifica. ?n construirea lui, Camil Petrescu va fi marcat ?ndeosebi de lecturile din Bergson ?i Husserl ?i va ar?ta preferin?? mai ales pentru problematica ontologic?.
Capitolul introductiv al lucr?rii sale, intitulat sugestiv Ontologia concretului, ne pune de la ?nceput ?n fa?a celei mai importante particularit??i a idea?iei scriitorului filosof. Este vorba de prioritatea acordat? ontologicului.
?n filosofia rom?n? interbelic?, Camil Petrescu nu este nici singurul care arat? interes ontologicului. Astfel, P. P. Negulescu trateaz? pe larg problema existen?ei ?n lucr?rile sale, dar mai ales ?n cea intitulat? Problema cosmologic?, la Mircea Florian ?nregistr?ndu-se „repunerea ontologicului ?n drepturile sale”, iar la Iosif Bruc?r, put?ndu-se vorbi chiar de o prioritate a laturii ontologice fa?? de cea epistemologic?. Totu?i, la niciunul dintre ace?tia preeminen?a ontologicului nu este afirmat? at?t de categoric ?i nici nu este teoretizat? at?t de amplu ?i viguros ca la Camil Petrescu.
Preferin?a pentru punctul de vedere ontologic apare corelat? cu antilogicismul, care constituie una din tr?s?turile pregnante ale g?ndirii sale. E?ecul logicismului, pe care g?nditorul rom?n ?l consider? total, erorile la care a dus ?n cunoa?tere, precum ?i deform?rile impuse realit??ii l-au determinat pe autorul Doctrinei substan?ei s? opteze hot?r?t pentru ?ntoarcerea spre concret. Astfel, s...