"
Format la şcoala lui Gusti şi cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai „tinerei generaţii” interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etică, realizându-se ca o personalitate complexă a culturii române.
Deschiderea sa filosofică a mers de la filosofia antică, prin cea medievală şi cea modernă, până la filosofia contemporană, de la cea universală la cea românească, de la istoria filosofiei la filosofia sistematică, de la metafizică la etică sau la filosofia religiei, de la ontologia generală la ontologia regională.
Rădăcinile concepţiei filosofice a lui Mircea Vulcănescu se află în lumea românească; el se străduieşte să contribuie la determinarea ontologică a „omului românesc", a „ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se înalţă şi devine această lume românească, a specificului ei în ansamblul umanităţii............"
BIBLIOGRAFIE
1. Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Buc., Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1991
2. Vlăduţescu, Gheorghe, Neconvenţional despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. II, 1980
Extras din material:
Format la şcoala lui Gusti şi cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai „tinerei generaţii” interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etică, realizându-se ca o personalitate complexă a culturii române.
Deschiderea sa filosofică a mers de la filosofia antică, prin cea medievală şi cea modernă, până la filosofia contemporană, de la cea universală la cea românească, de la istoria filosofiei la filosofia sistematică, de la metafizică la etică sau la filosofia religiei, de la ontologia generală la ontologia regională.
Rădăcinile concepţiei filosofice a lui Mircea Vulcănescu se află în lumea românească; el se străduieşte să contribuie la determinarea ontologică a „omului românesc", a „ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se înalţă şi devine această lume românească, a specificului ei în ansamblul umanităţii............"
BIBLIOGRAFIE
1. Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Buc., Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1991
2. Vlăduţescu, Gheorghe, Neconvenţional despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. II, 1980
Mircea Vulc?nescu (1904-1952)
Format la ?coala lui Gusti ?i cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulc?nescu a fost unul dintre reprezentan ?ii de frunte ai tinerei genera?ii interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etic?, realiz?ndu-se ca o persona litate complex? a culturii rom?ne.
Deschiderea sa filosofic? a mers de la filosofia antic?, prin cea medieval? ?i cea modern?, p?n? la filosofia con temporan?, de la cea universal? la cea rom?neasc?, de la istoria filosofiei la filosofia sistematic?, de la metafizic? la etic? sau la filosofia religiei, de la ontologia general? la ontologia regional?.
R?d?cinile concep?iei filosofice a lui Mircea Vulc?nescu se afl? ?n lumea rom?neasc?; el se str?duie?te s? contribuie la determinarea ontologic? a omului rom? nesc", a ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se ?nal?? ?i devine aceast? lume rom?neasc?, a spe cificului ei ?n ansamblul umanit??ii.
Cercet?rile ?i coor donatele desprinse de el se ?nscriu ?n continuitatea de termin?rilor ?i descrierilor date de C. R?dulescu-Motru, Dumitru Dr?ghicescu, Vasile P?rvan, Lucian Blaga, Dan Botta sau Vasile B?ncil?, premerg celor realizate de ?tefan B?rs?nescu, Ovidiu Papadima, Anton Dumitriu sau Athanase Joja ?i, ?ntr-un mod specific, li se coreleaz? cele ale lui Constantin Noica.
Fa?? de principalii reprezentan?i ai orient?rii tr?iriste, care consi derau c? filosofia se reduce numai la actul tr?irii subiective Mircea Vulc?nescu preconizeaz? o cale de unitate a acesteia cu ideile spiritualist-cre?tine ?i adev?rurile izvor?te din credin?a religioas?, apropiindu-se ?ntr-o anumit? m?sur? de g?ndirismul ortodoxist. ?n pro blemele culturii ?ns?, sub influen?a cercet?rilor sociologice la care a luat parte, M. Vulc?nescu v?de?te unele pozi?ii mai realiste, ?n special ?n studierea crea?iei populare.
?ntr-o prim? etap? a activit??ii sale, M. Vulc?nescu este influen?at de concep?ia dinamismului vital al lui Vasile P?rvan, iar ulterior, spre sf?rsitul deceniului trei al secolului nostru, preia unele idei ale ira ?ionalismului tr?irist promovat de c?tre Nae Ionescu ?i ale spiritualismu lui cre?tin.
Principalele probleme pe care le urm?re?te M. Vulc?nescu ?n stu diile sale se refer? la conceptele de spiritualitate, criz? moral? ?i cultur?, spiritual?.
?ncerc?nd s? precizeze sensurile termenului de spiritualitate, M. Vulc?nescu consider? c? ?n explicarea acestuia nu poate fi evitat echi vocul, care rezult? din ?ns??i diversitatea ?n?elesurilor cuv?ntului spirit din care deriv?. Spiritualitatea poate fi interpretat? ?n trei accep?ii prin cipale : a) ca via?? interioar?; b) ca tip de cultur? ?i c) ca via?? duhov niceasc?.
?n primul sens, spiritualitatea se reduce la tr?irea intens? a clipei, f?r? o preocupare pentru valoarea calitativ? a con?inutului sufle tesc tr?it. M. Vulc?nescu consider? c? r?d?cinile istorice ale acestui tip de spiritualitate urc? p?n? la Socrate, trec?nd prin mistica Evului Mediu, apoi prin rena?tere, protestantism ?i filosofia romantic? german? (Fichte, Schelling, Nietzsche), pentru a se ?mplini ?n concep?ia unui Bergson, ?estov si Unamuno, ?n epoca noastr?.
?n cel de-al doilea sens, spiritualitatea ar semnifica tr?irea pentru un ideal, pentru o valoare. De aceea, M. Vulc?nescu consider? c? tr?irea orientat? axiologic devine autentic?, dar numai ?ntruc?t ea depinde de lumea valorilor ideale, iar omul apare ca un creator de valori. Acest al doilea tip de spiritualitate ar fi reprezentat de c?tre Kant, Goethe ?i Marx.
Raport?ndu-se la concep?ia materia lismului istoric cu privire l...
Format la ?coala lui Gusti ?i cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulc?nescu a fost unul dintre reprezentan ?ii de frunte ai tinerei genera?ii interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etic?, realiz?ndu-se ca o persona litate complex? a culturii rom?ne.
Deschiderea sa filosofic? a mers de la filosofia antic?, prin cea medieval? ?i cea modern?, p?n? la filosofia con temporan?, de la cea universal? la cea rom?neasc?, de la istoria filosofiei la filosofia sistematic?, de la metafizic? la etic? sau la filosofia religiei, de la ontologia general? la ontologia regional?.
R?d?cinile concep?iei filosofice a lui Mircea Vulc?nescu se afl? ?n lumea rom?neasc?; el se str?duie?te s? contribuie la determinarea ontologic? a omului rom? nesc", a ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se ?nal?? ?i devine aceast? lume rom?neasc?, a spe cificului ei ?n ansamblul umanit??ii.
Cercet?rile ?i coor donatele desprinse de el se ?nscriu ?n continuitatea de termin?rilor ?i descrierilor date de C. R?dulescu-Motru, Dumitru Dr?ghicescu, Vasile P?rvan, Lucian Blaga, Dan Botta sau Vasile B?ncil?, premerg celor realizate de ?tefan B?rs?nescu, Ovidiu Papadima, Anton Dumitriu sau Athanase Joja ?i, ?ntr-un mod specific, li se coreleaz? cele ale lui Constantin Noica.
Fa?? de principalii reprezentan?i ai orient?rii tr?iriste, care consi derau c? filosofia se reduce numai la actul tr?irii subiective Mircea Vulc?nescu preconizeaz? o cale de unitate a acesteia cu ideile spiritualist-cre?tine ?i adev?rurile izvor?te din credin?a religioas?, apropiindu-se ?ntr-o anumit? m?sur? de g?ndirismul ortodoxist. ?n pro blemele culturii ?ns?, sub influen?a cercet?rilor sociologice la care a luat parte, M. Vulc?nescu v?de?te unele pozi?ii mai realiste, ?n special ?n studierea crea?iei populare.
?ntr-o prim? etap? a activit??ii sale, M. Vulc?nescu este influen?at de concep?ia dinamismului vital al lui Vasile P?rvan, iar ulterior, spre sf?rsitul deceniului trei al secolului nostru, preia unele idei ale ira ?ionalismului tr?irist promovat de c?tre Nae Ionescu ?i ale spiritualismu lui cre?tin.
Principalele probleme pe care le urm?re?te M. Vulc?nescu ?n stu diile sale se refer? la conceptele de spiritualitate, criz? moral? ?i cultur?, spiritual?.
?ncerc?nd s? precizeze sensurile termenului de spiritualitate, M. Vulc?nescu consider? c? ?n explicarea acestuia nu poate fi evitat echi vocul, care rezult? din ?ns??i diversitatea ?n?elesurilor cuv?ntului spirit din care deriv?. Spiritualitatea poate fi interpretat? ?n trei accep?ii prin cipale : a) ca via?? interioar?; b) ca tip de cultur? ?i c) ca via?? duhov niceasc?.
?n primul sens, spiritualitatea se reduce la tr?irea intens? a clipei, f?r? o preocupare pentru valoarea calitativ? a con?inutului sufle tesc tr?it. M. Vulc?nescu consider? c? r?d?cinile istorice ale acestui tip de spiritualitate urc? p?n? la Socrate, trec?nd prin mistica Evului Mediu, apoi prin rena?tere, protestantism ?i filosofia romantic? german? (Fichte, Schelling, Nietzsche), pentru a se ?mplini ?n concep?ia unui Bergson, ?estov si Unamuno, ?n epoca noastr?.
?n cel de-al doilea sens, spiritualitatea ar semnifica tr?irea pentru un ideal, pentru o valoare. De aceea, M. Vulc?nescu consider? c? tr?irea orientat? axiologic devine autentic?, dar numai ?ntruc?t ea depinde de lumea valorilor ideale, iar omul apare ca un creator de valori. Acest al doilea tip de spiritualitate ar fi reprezentat de c?tre Kant, Goethe ?i Marx.
Raport?ndu-se la concep?ia materia lismului istoric cu privire l...
Materiale similare
| Nume: | 10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Extras din material: | ... cu s?r?cia sufleteasc? primitiv? ?i cu felul de trai de atunci al omenirii. Teama, generat? de neputin?a fa?? de for?ele exterioare, care pune ?n mi?care imagina?ia ?i un factor adi?ional: speran?a, apoi sentimentul dependin?ei de natur?, reflex direct al instinc tului de conservare, au fost singurele cauze care au creat atotputernicia supranatural? a divinit??ii. Pun?nd ?n asemenea termeni problema, Negulescu conchidea c? mentalitatea religioas? e produs? de porniri afective, ce stau ?nt... |
| Nume: | 7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: | ... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?. ?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: | 11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: | ...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea. Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
| Nume: | 8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: | ...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?. Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
Comentarii asupra materialului "20. Mircea Vulcănescu (1904-1952)"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
