"Mircea Florian e cu douăzeci de ani mai tânăr decât C. Rădulescu-Motru. El face parte dintr-o următoare generaţie de maiorescieni. În cadrul continuităţii, îşi poate asuma o poziţie mai independentă şi de certă originalitate. Accentuata sa fidelitate de o viaţă faţă de filosofie, ca profesor şi cercetător mereu predispus şi la ucenicii, nu îl depersonalizează, ci dimpotrivă, îl ajută să-şi des¬copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din întreaga filiaţie raţionalistă a filosofiei de până acum. El dobândeşte însă nespectaculos soliditatea, în manieră de „ştiinţă severă” deşi nu neapărat în manieră husserliană. În filosofia noastră, el pare mai apropiat de felul în care şi-a conceput activitatea - într-o altă, mult mai prestigioasă, tradiţie filosofică naţională - Nicolai Hartmann.
Născut la Bucureşti, absolvent al Colegiului „Sf. Sava”, cu licenţa la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu şi alţii -, doctor în filosofie al Universităţii din Greifswald, cu o cercetare critică despre noţiunea de timp la Henri Bergson dedicată lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucureşteană, toate treptele, obţinând doar târziu (1940) gradul de profesor universitar titular.............."
BIBLIOGRAFIE
1. Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, Vol.II, Ed. Eminescu, 1987
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
Extras din material:
Născut la Bucureşti, absolvent al Colegiului „Sf. Sava”, cu licenţa la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu şi alţii -, doctor în filosofie al Universităţii din Greifswald, cu o cercetare critică despre noţiunea de timp la Henri Bergson dedicată lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucureşteană, toate treptele, obţinând doar târziu (1940) gradul de profesor universitar titular.............."
BIBLIOGRAFIE
1. Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, Vol.II, Ed. Eminescu, 1987
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
12. Mircea Florian (1888-1960)
Mircea Florian e cu dou?zeci de ani mai t?n?r dec?t C. R?dulescu-Motru. El face parte dintr-o urm?toare genera?ie de maiorescieni. ?n cadrul continuit??ii, ??i poate asuma o pozi?ie mai independent? ?i de cert? originalitate. Accentuata sa fidelitate de o via?? fa?? de filosofie, ca profesor ?i cercet?tor mereu predispus ?i la ucenicii, nu ?l depersonalizeaz?, ci dimpotriv?, ?l ajut? s?-?i des copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din ?ntreaga filia?ie ra?ionalist? a filosofiei de p?n? acum. El dob?nde?te ?ns? nespectaculos soliditatea, ?n manier? de ?tiin?? sever? de?i nu neap?rat ?n manier? husserlian?. ?n filosofia noastr?, el pare mai apropiat de felul ?n care ?i-a conceput activitatea - ?ntr-o alt?, mult mai prestigioas?, tradi?ie filosofic? na?ional? - Nicolai Hartmann.
N?scut la Bucure?ti, absolvent al Colegiului Sf. Sava, cu licen?a la Facultatea de Litere ?i Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Ia?i, C. R?dulescu-Motru, P.P. Negulescu ?i al?ii -, doctor ?n filosofie al Universit??ii din Greifswald, cu o cercetare critic? despre no?iunea de timp la Henri Bergson dedicat? lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucure?tean?, toate treptele, ob?in?nd doar t?rziu (1940) gradul de profesor universitar titular.
?n cursul ?ndelungatei sale activit??i didactice, ?n mod brutal ?ntrerupt? ?n 1948, el ??i l?rge?te treptat preocup?rile, mereu axate ?ns? pe filosofie. ?ine cursuri de filosofie antic?, medieval?, modern? ?i contemporan?, unul de Introducere ?n filosofie, ulterior ?i de logic?. El nu se va dezice nici dup? trecerea sa printre colaboratorii externi ai Institutului de Filosofie (din 1953) de alc?tuirea ?i traducerea unor c?r?i de filosofie, ?n spiritul prescris filosofiei rom?ne?ti de c?tre Maiorescu ?i pe urmele ?ndemnurilor maestrului s?u Negulescu.
Dup? volumul Rostul ?i utilitatea filosofiei, principale sale c?r?i sunt ?tiin?? ?i ra?ionalism (1926), Reconstruc?ie filosofica (1943) - ?nm?nunchind studiile publicate ?n revistele filosofice ?i literare ?ntre 1923 ?i 1938 - precum ?i fundamentala sintez? Recesivitatea ca structura a lumii, publicat? postum volumul I ?n 1983, iar volumul II ?n 1987). Li se adaug? multe alte scrieri, printre care Metafizic? ?i art? (1945) ?i Misticism ?i credin?? (1946).
Mircea Florian porne?te de la delimit?ri ?i ajunge la construc?ii. Zbaterea ?ntre ra?ionalism ?i ira?ionalism, consecin?? a felului defectuos de a concepe ra?iunea, o consider? steril?. Dreapta abilitare ?i reabilitare a ra?iunii ?nt?re?te ?ns? opozi?ia, necesar?, fa?? de intuitivismul ?i antiintelectualismul, tr?irismul ?i misticismul contemporan; ?i, totodat?, la antipodul eclectismului, recucere?te datul, ,,realul (cu ireal cu tot), experien?a, adic? rea?az? ?tiin?a ?n drepturile ei autonome ?i reconstruie?te, ?n interac?iune cu ea, filosofia ca ontologie prin excelen??.
?n Reconstruc?ie filosofic? sunt incluse ?i studiile Sensul unei filosofii rom?ne?ti (1933) ?i Filosofle rom?neasc? (1940). Ele reafirm? diagnosticul mai demult formulat ?i leacul mereu preconizat. Filosofia european? ?ndeob?te, cea rom?neasc? ?n spe??, au asimilat romantismul ca reac?ie la optimismul ?i ra?ionalismul clasic. Filosofia s-ar fi format la noi, f?r? s? se fi ?i ?nchegat, sub semnul romantismului, prefer?nd ?tiin?ei antiintelectualismul, intui?ionismul, filosofia vie?ii, lirismul sim?it sau numai verbalizat ?i patosul na?ionalist. Jertfindu-se pentru...
Mircea Florian e cu dou?zeci de ani mai t?n?r dec?t C. R?dulescu-Motru. El face parte dintr-o urm?toare genera?ie de maiorescieni. ?n cadrul continuit??ii, ??i poate asuma o pozi?ie mai independent? ?i de cert? originalitate. Accentuata sa fidelitate de o via?? fa?? de filosofie, ca profesor ?i cercet?tor mereu predispus ?i la ucenicii, nu ?l depersonalizeaz?, ci dimpotriv?, ?l ajut? s?-?i des copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din ?ntreaga filia?ie ra?ionalist? a filosofiei de p?n? acum. El dob?nde?te ?ns? nespectaculos soliditatea, ?n manier? de ?tiin?? sever? de?i nu neap?rat ?n manier? husserlian?. ?n filosofia noastr?, el pare mai apropiat de felul ?n care ?i-a conceput activitatea - ?ntr-o alt?, mult mai prestigioas?, tradi?ie filosofic? na?ional? - Nicolai Hartmann.
N?scut la Bucure?ti, absolvent al Colegiului Sf. Sava, cu licen?a la Facultatea de Litere ?i Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Ia?i, C. R?dulescu-Motru, P.P. Negulescu ?i al?ii -, doctor ?n filosofie al Universit??ii din Greifswald, cu o cercetare critic? despre no?iunea de timp la Henri Bergson dedicat? lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucure?tean?, toate treptele, ob?in?nd doar t?rziu (1940) gradul de profesor universitar titular.
?n cursul ?ndelungatei sale activit??i didactice, ?n mod brutal ?ntrerupt? ?n 1948, el ??i l?rge?te treptat preocup?rile, mereu axate ?ns? pe filosofie. ?ine cursuri de filosofie antic?, medieval?, modern? ?i contemporan?, unul de Introducere ?n filosofie, ulterior ?i de logic?. El nu se va dezice nici dup? trecerea sa printre colaboratorii externi ai Institutului de Filosofie (din 1953) de alc?tuirea ?i traducerea unor c?r?i de filosofie, ?n spiritul prescris filosofiei rom?ne?ti de c?tre Maiorescu ?i pe urmele ?ndemnurilor maestrului s?u Negulescu.
Dup? volumul Rostul ?i utilitatea filosofiei, principale sale c?r?i sunt ?tiin?? ?i ra?ionalism (1926), Reconstruc?ie filosofica (1943) - ?nm?nunchind studiile publicate ?n revistele filosofice ?i literare ?ntre 1923 ?i 1938 - precum ?i fundamentala sintez? Recesivitatea ca structura a lumii, publicat? postum volumul I ?n 1983, iar volumul II ?n 1987). Li se adaug? multe alte scrieri, printre care Metafizic? ?i art? (1945) ?i Misticism ?i credin?? (1946).
Mircea Florian porne?te de la delimit?ri ?i ajunge la construc?ii. Zbaterea ?ntre ra?ionalism ?i ira?ionalism, consecin?? a felului defectuos de a concepe ra?iunea, o consider? steril?. Dreapta abilitare ?i reabilitare a ra?iunii ?nt?re?te ?ns? opozi?ia, necesar?, fa?? de intuitivismul ?i antiintelectualismul, tr?irismul ?i misticismul contemporan; ?i, totodat?, la antipodul eclectismului, recucere?te datul, ,,realul (cu ireal cu tot), experien?a, adic? rea?az? ?tiin?a ?n drepturile ei autonome ?i reconstruie?te, ?n interac?iune cu ea, filosofia ca ontologie prin excelen??.
?n Reconstruc?ie filosofic? sunt incluse ?i studiile Sensul unei filosofii rom?ne?ti (1933) ?i Filosofle rom?neasc? (1940). Ele reafirm? diagnosticul mai demult formulat ?i leacul mereu preconizat. Filosofia european? ?ndeob?te, cea rom?neasc? ?n spe??, au asimilat romantismul ca reac?ie la optimismul ?i ra?ionalismul clasic. Filosofia s-ar fi format la noi, f?r? s? se fi ?i ?nchegat, sub semnul romantismului, prefer?nd ?tiin?ei antiintelectualismul, intui?ionismul, filosofia vie?ii, lirismul sim?it sau numai verbalizat ?i patosul na?ionalist. Jertfindu-se pentru...
Materiale similare
| Nume: | 7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: | ... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?. ?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: | 13. D.D. Roşca (1895-1981) |
| Extras din material: | ... biologic?. Dar ?n aceast? lume at?t de permisiv? apari?iei noului, la un moment dat, al?turi ?i, cumva, chiar ?n contradic?ie cu zona proceselor mentale orientate spre stricta supravie?uire, spiritul, c?p?t?nd autonomie, ??i creeaz? o sfer? de ac?iune ?n care troneaz? legea gratuit??ii absolute, a actelor care nu mai sunt orientate ?n afar? ci reprezint? propriul lor scop, g?sindu-?i justificarea ?i ?mplinirea ?n ele ?nsele. Din acest punct de vedere spiritul denot? o dimensiune esen?ial est... |
| Nume: | 16-18. LUCIAN BLAGA (1895-1961) |
| Extras din material: | ... existen?? ?n general, nepun?nd ?n pericol principiul conserv?rii misterelor instituit de Marele Anonim. Chiar ?i ?n cazul metafizicii, care ?ntruchipeaz? direct aspira?ia spre absolut, definitorie pentru fiin?a uman?, av?nd drept scop declarat revelarea misterului cosmic ?i divin, nu se poate vorbi de un progres dec?t, cel mult, ?n punerea ?i abordarea problemelor. ?n ceea ce prive?te ?ns? rezolvarea lor, singurul aspect care ar viza progresul ?n sensul s?u tare, nu se ?nregistreaz? nici un ... |
| Nume: | 8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Extras din material: | ... cu s?r?cia sufleteasc? primitiv? ?i cu felul de trai de atunci al omenirii. Teama, generat? de neputin?a fa?? de for?ele exterioare, care pune ?n mi?care imagina?ia ?i un factor adi?ional: speran?a, apoi sentimentul dependin?ei de natur?, reflex direct al instinc tului de conservare, au fost singurele cauze care au creat atotputernicia supranatural? a divinit??ii. Pun?nd ?n asemenea termeni problema, Negulescu conchidea c? mentalitatea religioas? e produs? de porniri afective, ce stau ?nt... |
| Nume: | 11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: | ...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea. Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
Comentarii asupra materialului "12. Mircea Florian (1888-1960)"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
