11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957)
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Subiect |
Istoria filosofiei româneşti |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
29-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Născut în 1868 într-un sat din Mehedinţi, Constantin Rădulescu-Motru studiază dreptul şi filosofia la Universitatea din Bucureşti, desăvârşindu-şi studiile în Franţa şi Germania. Deşi a suferit influenţa lui Kant, Wundt şi Ostwald, reuşeşte să-şi păstreze independenţa de gândire, aducând, prin operele sale, o importantă contribuţie la dezvoltarea filosofiei româneşti.
La început a simţit nevoia să mediteze asupra specificului metafizicii, delimitând-o de ştiinţă, artă şi religie. În acest sens, el consideră că fiecare dintre ştiinţele particulare studiază realitatea dintr-un anume punct de vedere dar privirea de ansamblu, unitatea supremă a realităţii, nici una dintre ele, nici toate la un loc nu sunt capabile s-o realizeze; ea cade în sarcina metafizicii. Aceasta din urmă, deşi nu are metode proprii şi le foloseşte pe cele ale ştiinţelor, le utilizează comparativ şi astfel îşi atinge scopul............"
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic şi alte scrieri, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1984
2. Constantin Rădulescu-Motru, Românismul, catehismul unei noi spiritualităţi, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1992
3. Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
Extras din material:
11. Constantin R?dulescu-Motru (1868-1957)
N?scut ?n 1868 ?ntr-un sat din Mehedin?i, Constantin R?dulescu-Motru studiaz? dreptul ?i filosofia la Universitatea din Bucure?ti, des?v?r?indu-?i studiile ?n Fran?a ?i Germania. De?i a suferit influen?a lui Kant, Wundt ?i Ostwald, reu?e?te s?-?i p?streze independen?a de g?ndire, aduc?nd, prin operele sale, o important? contribu?ie la dezvoltarea filosofiei rom?ne?ti.
La ?nceput a sim?it nevoia s? mediteze asupra specificului metafizicii, delimit?nd-o de ?tiin??, art? ?i religie. ?n acest sens, el consider? c? fiecare dintre ?tiin?ele particulare studiaz? realitatea dintr-un anume punct de vedere dar privirea de ansamblu, unitatea suprem? a realit??ii, nici una dintre ele, nici toate la un loc nu sunt capabile s-o realizeze; ea cade ?n sarcina metafizicii. Aceasta din urm?, de?i nu are metode proprii ?i le folose?te pe cele ale ?tiin?elor, le utilizeaz? comparativ ?i astfel ??i atinge scopul.
Mai multe asem?n?ri exist? ?ntre metafizic?, pe de o parte, ?i art? ?i religie pe de alt? parte, dar ele prezint? ?i mari deosebiri. Astfel, absolutul pe care ni-l prezint? metafizica nu este totuna cu absolutul pe care ni-l ?nf??i?eaz? formele artei sau credin?a religioas?. Metafizica se serve?te continuu de logica g?ndirii ?i de metodele ?tiin?ei, pe c?nd arta ?i religia se servesc de logica sentimentului. ?n sf?r?it, ?n vreme ce metafizica satisface curiozitatea min?ii omene?ti, f?c?nd ca necunoscutul ?i neprev?zutul s? intre ?n legile fire?ti ale con?tiin?ei omene?ti, arta ?i religia, care vor ?i ele acela?i lucru, urm?resc realizarea lui prin suprimarea necunoscutului ?i a neprev?zutului.
Concep?ia filosofic? a lui Constantin R?dulescu-Motru este denumit? personalism energetic pentru c? pune ?n centrul ei personalitatea uman?, pe care o pune ?n leg?tur? cu energiile naturii, socotind-o o form? superioar? a acestora. Personalitatea este unitatea de via?? cea mai complex? din c?te se ?nt?lnesc pe p?m?nt c?ci ?n ea ?nt?lnim at?t o parte biologic?, pus? ?n dependen?? de ?ntreg mediul-cosmic, c?t ?i o parte sufletesc?, pus? ?n dependen?? de istoria ?ntregii culturi omene?ti.
Personalitatea uman? ??i are originea nu ?n individul izolat ci ?n structura omenirii ?ntregi, c?ci individul se na?te cu o serie de aptitudini latente, ereditare, rezultate ale genera?iilor anterioare, pe care acesta, ?n contactul cu lumea extern?, le realizeaz? ?i le ?mbog??e?te. Individul om continu? astfel omenirea diversific?nd-o, ?mbog??ind-o ?i astfel s-au format ?n timp rasele ?i, ?n parte, na?iunile.
Varia?iile suflete?ti ale individului,, care-l deosebesc ?n cadrul colectivit??ii, varia?ii statornicite ?n cadrul uneui tip de munc? hot?r?tor pentru via?a individului formeaz? personalitatea. Munca deci, aflat? ?n str?ns? leg?tur? cu con?tiin?a, determin? personalitatea. Aceasta face progrese ?i se des?v?r?e?te deoarece ?i munca ia forme noi ?i se des?v?r?e?te. De aceea fiecare personalitate are o putere creatoare.
Personalitatea presupune eul, care apare ?naintea acesteia. F?r? con?tiin?a eului, nu este posibil? munca, deoarece munca presupune o voin?? iar pe aceasta n-o poate da dec?t eul. C?nd acesta lipse?te, nu avem de-a face dec?t cu jocul sau cu munca animalic?. ?n forma lui primitiv?, eul este un eu-emo?ie. El este sim?irea corpului de c?tre suflet ?i a ap?rut atunci c?nd omul ?i-a ?ncordat puterile corpului fie pentru a respinge un atac fie pentru a domina. Omul a luat cuno?tin?? de sine ?n m?sura ?n care a sim?it puterea cresc?ndu-i.
Eul ?n sensul de con?tiin?? intuitiv? de sine ?i-a f?cut apari?ia mul...
Materiale similare
| Nume: |
10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Extras din material: |
... cu s?r?cia sufleteasc? primitiv? ?i cu felul de trai de atunci al omenirii.
Teama, generat? de neputin?a fa?? de for?ele exterioare, care pune ?n mi?care imagina?ia ?i un factor adi?ional: speran?a, apoi sentimentul dependin?ei de natur?, reflex direct al instinc tului de conservare, au fost singurele cauze care au creat atotputernicia supranatural? a divinit??ii. Pun?nd ?n asemenea termeni problema, Negulescu conchidea c? mentalitatea religioas? e produs? de porniri afective, ce stau ?nt... |
| Nume: |
7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: |
... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?.
?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: |
8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: |
...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?.
Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: |
4. Dimitrie Cantemir |
| Extras din material: |
...ntermediul sim?urilor ?i intelectului, ceea ce este un semn de dec?dere, c?ci niciodat? astfel el nu va putea atinge adev?rul. De aici ?i vehemen?a criticii la adresa a ceea ce el nume?te antropolatrie, teologie profan?, ?tiin?? senzitiv?, atomism, ceea ce pentru el echivaleaz? cu ateism.
Dintre filosofi, ?inta atacurilor lui Cantemir este mai ales Aristotel, fiul ?ntunericului ?i p?rintele obscurit??ii p?m?nte?ti. El combate tezele acestuia expuse ?n Fizica, dar mai ale... |
| Nume: |
5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
| Extras din material: |
...nt de seam? al luminismului transilvan ?i cel care a ar?tat cea mai mare ?nclina?ie pentru filosofie a fost Samuil Micu (1745-1806), nepot al lui Inochentie Micu. Cunosc?tor al limbilor clasice, cu o bogat? cultur?, el a tradus ?n limba rom?n? o serie de lucr?ri ale filosofului Friedrich Christian Baumeister, de orientare wolffian?. Alegera lui Micu se ?ndreapt? astfel c?tre o filosofie sistematizat?, ceea ce arat? c? voia s? instituie filosofia ca domeniu distinct al culturii ?i ca disciplin? d... |
| Nume: |
1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: |
...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?.
Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: |
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: |
...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat.
Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957)"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
