10. P.P.Negulescu (1872-1951)
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Subiect |
Istoria filosofiei româneşti |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
29-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
" Născut în actombrie 1872 la Ploieşti, P.P.Negulescu face Facultatea de Filosofie la Bucureşti, unde-l are ca profesor pe Titu Miorescu şi-şi continuă studiile la Paris şi Berlin. A profesat apoi filosofia la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti.
Pentru început, P.P.Negulescu se ocupă de aşa-numita problemă gnoseologică, în lucrarea Critica apriorismului şi empirismului. Considerând formele a priori ale sensibilităţii ca temelie a criticismului kantian, el supune unui sever examen critic acest apriorism.
Luând pe rând cele patru argumente pe care Kant le aduce pentru a dovedi aprioritatea şi intuitivitatea spaţiului, P.P.Negulescu încearcă să demonstreze netemeinicia acestora, evidenţiind anumite erori de logică şi contraargumentând cu aspecte ale experienţei comune sau cu dovezi ale noii ştiinţe. În plus, el pune în evidenţă contradicţia pe care o săvârşeşte Kant şi atunci când este vorba de rolul categoriei de cauzalitate, despre care spune că nu se aplică decât fenomenelor, în vreme ce, pe de altă parte, consideră că lucrul în sine este cauza senzaţiilor noastre..........."
BIBLIOGRAFIE
1. P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1984
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
Extras din material:
IV. Filosofi de orientare ra?ionalist?
10. P.P.Negulescu (1872-1951)
N?scut ?n actombrie 1872 la Ploie?ti, P.P.Negulescu face Facultatea de Filosofie la Bucure?ti, unde-l are ca profesor pe Titu Miorescu ?i-?i continu? studiile la Paris ?i Berlin. A profesat apoi filosofia la Universit??ile din Ia?i ?i Bucure?ti.
Pentru ?nceput, P.P.Negulescu se ocup? de a?a-numita problem? gnoseologic?, ?n lucrarea Critica apriorismului ?i empirismului. Consider?nd formele a priori ale sensibilit??ii ca temelie a criticismului kantian, el supune unui sever examen critic acest apriorism.
Lu?nd pe r?nd cele patru argumente pe care Kant le aduce pentru a dovedi aprioritatea ?i intuitivitatea spa?iului, P.P.Negulescu ?ncearc? s? demonstreze netemeinicia acestora, eviden?iind anumite erori de logic? ?i contraargument?nd cu aspecte ale experien?ei comune sau cu dovezi ale noii ?tiin?e. ?n plus, el pune ?n eviden?? contradic?ia pe care o s?v?r?e?te Kant ?i atunci c?nd este vorba de rolul categoriei de cauzalitate, despre care spune c? nu se aplic? dec?t fenomenelor, ?n vreme ce, pe de alt? parte, consider? c? lucrul ?n sine este cauza senza?iilor noastre.
Nici empirismul, sub forma pe care a luat-o la John Stuart Mill, nu este, pentru P.P.Negulescu, lipsit de dificult??i, c?ci ajunge la idealism, reduc?nd existen?a, at?t intern?, c?t ?i extern?, la posibilit??i de senza?ii sau la grupuri permanente de senza?ii. P.P.Negulescu promoveaz?, ?n schimb, ideea unui empirism realist, care s? recunoasc? existen?a lumii externe ?n mod independent de noi ?i de cauza senza?iilor noastre.
P.P.Negulescu s-a ocupat ?i de a?a-numita problem? cosmologic?, ?n cadrul c?reia eviden?iaz? trei ?ntreb?ri: Care este originea universului? Cum este el alc?tuit? Exist? acesta ?n vederea unui scop anume? Filosoful consider? c? la prima ?i la cea de a treia ?ntrebare nu se pot da dec?t r?spunsuri probabile, c?ci atunci c?nd s-a n?scut universul n-au existat oameni care s? observe; iar ?ntruc?t el este ?nc? ?n evolu?ie, nu ?i-a atins scopul, deci noi nu ?tim care ar fi acela.
Cea de a treia ?ntrebare poate fi solu?ionat? pornind de la datele ?tiin?elor pozitive, care arat? c? ?ntre fenomene exist? str?nse leg?turi de ac?iune ?i reac?iune, c? acestea se influen?eaz? reciproc ?i c?, deci, sunt solidare. Aceste fenomene se produc ?ntotdeauna dup? acelea?i legi, deci ?n univers domne?te ordinea. Prin urmare, trei sunt caracteristicile fundamentale ale universului: solidaritatea, ordinea ?i uniformitatea cursului naturii.
P.P.Negulescu se ridic? ?mpotriva ideii de finalism ?n natur?. Scopul pe care l-ar putea urm?ri universul n-ar putea fi dec?t acela al ?ntre?inerii vie?ii dar via?a e un fenomen izolat ?i pasager, ?i nimic nu ne ?ndrept??e?te s? socotim c? totul exist? ?n vederea apari?iei ?i men?inerii ei, dimpotriv?. Filosoful se mul?ume?te s? afirme c? universul s-a n?scut din forme simple ale materiei brute ajung?nd, printr-o transformere lent? ?i continu?, guverant? de legi, p?n? la formele complicate, superioare pe care le ?nt?lnim ast?zi.
?i ?n problema ontologic? P.P.Negulescu se orienteaz? dup? rezultatele pe care le prezint? ?tiin?ele exacte. Opinia sa este c? ?ntre materia moart? ?i cea vie nu exist? deosebiri esen?iale, fenomenele biologice put?nd fi reduse la fenomene fizico-chimice, ceea ce dovede?te c? ?n univers nu exist? dec?t materie din care, printr-un lung proces evolutiv, s-au dezvoltat lent fiin?ele vii.
?ntruc?t at?t filosofia c?t ?i ?tiin?a urm?resc acela?i scop: s? ne dea o ?n?elegere c?t mai deplin? a lumii, ele trebuie s? se ajute reciproc. ?tiin?...
Materiale similare
| Nume: |
20. Mircea Vulcănescu (1904-1952) |
| Extras din material: |
...sociologic? de la Bucure?ti, condus? de Dimitrie Gusti, care i-a prilejuit un contact cu realit??ile sociale dintre cele dou? r?zboaie mondiale, stimul?ndu-i interesul pentru problemele economice ale societ??ii rom? ne?ti. Dealtfel, unul dintre discipolii lui D. Gusti, sociologul Pompiliu Caraioan scria c? M. Vulc?nescu poate fi socotit ca unul din filosofii ?colii sociologice de la Bucure?ti, de?i el fenomenologiza ?n cadrul ?colii gustiene.
G?ndirea lui M. Vulc?neseu r?m?ne influen?at... |
| Nume: |
7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: |
... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?.
?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: |
13. D.D. Roşca (1895-1981) |
| Extras din material: |
... biologic?.
Dar ?n aceast? lume at?t de permisiv? apari?iei noului, la un moment dat, al?turi ?i, cumva, chiar ?n contradic?ie cu zona proceselor mentale orientate spre stricta supravie?uire, spiritul, c?p?t?nd autonomie, ??i creeaz? o sfer? de ac?iune ?n care troneaz? legea gratuit??ii absolute, a actelor care nu mai sunt orientate ?n afar? ci reprezint? propriul lor scop, g?sindu-?i justificarea ?i ?mplinirea ?n ele ?nsele. Din acest punct de vedere spiritul denot? o dimensiune esen?ial est... |
| Nume: |
11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: |
...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea.
Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
| Nume: |
12. Mircea Florian (1888-1960) |
| Extras din material: |
... lumii ar putea trezi asocieri cu existen?a lumii ?n interpretarea lui D.D. Ro?ea. Deosebirile nu sunt totu?i neglijabile.
?nc? din prefa?a Recesivit??ii... Florian m?rturise?te inten?ia de a nu sacrifica nici realitatea ?n favoarea sistemului, dar nici sistemul ?n favoarea realit??ii. Aceast? convingere el o reia apoi ?n plan general ?i o r?sfr?nge asupra propriei sale ipoteze. Filosofia continu? s? construiasc? sisteme, succesiunea lor nu compromite, ci justific? filosofia; a?adar, siste... |
| Nume: |
16-18. LUCIAN BLAGA (1895-1961) |
| Extras din material: |
... existen?? ?n general, nepun?nd ?n pericol principiul conserv?rii misterelor instituit de Marele Anonim. Chiar ?i ?n cazul metafizicii, care ?ntruchipeaz? direct aspira?ia spre absolut, definitorie pentru fiin?a uman?, av?nd drept scop declarat revelarea misterului cosmic ?i divin, nu se poate vorbi de un progres dec?t, cel mult, ?n punerea ?i abordarea problemelor. ?n ceea ce prive?te ?ns? rezolvarea lor, singurul aspect care ar viza progresul ?n sensul s?u tare, nu se ?nregistreaz? nici un ... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "10. P.P.Negulescu (1872-1951)"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
