"La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a afirmat şi în ţara noastră curentul marxist. Pătrunderea, răspîndirea şi dezvoltarea marxismului în România au fost intim legate de numele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Personalitate de mare prestigiu, înzestrat cu o mare forţă de în¬ţelegere a semnificaţiilor diferitelor concepţii filosofice, etice, estetice, economice, dotat cu putere de asimilare şi discernămînt a direcţiilor literare din ţară sau din străinătate, Dobrogeanu-Gherea a influenţat şi direcţionat, pentru o perioadă de peste trei decenii, mişcarea muncito¬rească de la noi şi filosofia ei, gîndirea social-politică şi economică din România..........."
BIBLIOGRAFIE
1. C. Dobrogeanu Gherea, Ion Nădejde şi Raicu Ionescu-Rion, fragmente din scrieri în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 282-332
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
Extras din material:
BIBLIOGRAFIE
1. C. Dobrogeanu Gherea, Ion Nădejde şi Raicu Ionescu-Rion, fragmente din scrieri în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 282-332
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
III. Materialismul mecanicist ?i marxismul la sf?r?itul secolului al
XIX-lea ?i ?nceputul secolului XX
Vasile Conta (1845-1882)
Vasile Conta a fost primul g?nditor rom?n care a elaborat un sistem filosofic materialist. N?scut ?ntr-o familie modest?, el ?i-a f?cut studiile elementare la T?rgul Neam? ?i liceul la Ia?i, unde are o perioad? boem?, ?n care colind? ?ara ?ntr-o trup? ambulant? de teatru ca sufleur ?i actor, prilej cu care cite?te foarte mult? literatur?. Doi ani ??i d? examenele ?n particular, apoi revine la via?a de studiu sedentar?, termin?nd liceul cu rezultate foarte bune. Urmeaz? apoi cursurile Institutului de comer? din Anvers ?i ob?ine tot ?n str?in?tate titlul de doctor ?n ?tiin?e juridice. ?ntors ?n 1872 ?n ?ar? ??i c??tig? existen?a ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Ia?i, publicist ?i om politic.
?ncep?nd din anul 1875, Vasile Conta se afirm? ca o figur? cu totul special? ?n filosofia rom?neasc?, prin publicarea unor lucr?ri ca Teoria fatalismului, Teoria ondula?iunii universale, Originea speciilor, ?ncerc?ri de metafizic?, unele dintre ele traduse ?i ?n limba francez?, atr?g?nd aprecierea unor filosofi ?i oameni de ?tiin?? remarcabili ai timpului. Datorit? ?ns? condi?iilor materiale precare se ?mboln?ve?te de pl?m?ni ?i moare la numai 37 de ani, l?s?nd ?n urma sa, nepublicate, o serie de lucr?ri ca: Bazele metafizicii, ?nt?ile principii care alc?tuiesc lumea, Introducere ?n metafizic?, unele dintre ele neterminate, care ulterior au v?zut lumina tiparului.
Vasile Conta a acordat o aten?ie deosebit? argu ment?rii ideii unit??ii materiale a lumii. ?mpotriva idealismului, el sus?ine c? ?n lume nu exist? dec?t materie care se mi?c? ?i se metamor fozeaz? p?n? la infinit ?n spa?iu ?i ?n timp, ascult?nd ?n toate mi?c?rile ?i metamorfozele sale de legi fatale. ?n acela?i sens, dar c?ut?nd sus?i nerea ideii prin referiri la rezultatele ?tiin?elor naturii, el nota: ?n starea actual? a ?tiin?elor pozitive, se dovede?te p?n? la eviden?? c? nu exist? ?n univers alt? substan?? dec?t materia.
?n analiza categoriei filosofice de materie, Vasile Conta mergea, ?n tr-un anume fel, pe urmele materiali?tilor francezi, consider?nd c? ma teria este ve?nic?, infinit?, necreat?, dar fundamenta ideile pe datele ?tiin?ei vremii, ?n special pe cele din domeniul biologiei, astronomiei, fi zicii, chimiei.
?n reprezentarea sa, materia este unic?, variind numai ?n privin?a for melor de existen??. ?ncerc?nd s? explice diversitatea lumii, g?nditorul a propus ipoteza unit??ilor relative de alc?tuire a materiei care, ?n esen??, din punct de vedere filosofic, se reduce la teoria atomist?, relev?nd ?n acela?i timp modalitatea de dep??ire de c?tre g?nditor a teoriei clasice atomiste. Spre deosebire de Democrit, de pild?, Conta admite posibi litatea divizibilit??ii atomului. ?n cadrul teoriei sale despre unit??ile re lative de alc?tuire a materiei, Conta afirm? ideea apartenen?ei unei clase de corpuri la altele, ideea leg?turii dintre fenomene. Astfel, el scria c? orice corp fizic face parte dintr-un corp mai mare, av?nd ?n alc?tuirea lui corpuri mai mici, disting?nd existen?a unit??ilor geologice (?n care ar intra corpurile pe p?m?nt), a unit??ilor siderale (atomi care servesc alc?tuirii corpurilor cere?ti), superioare primului tip de unit??i, ?i a uni t??ilor eterice, care stau la baza constituirii unit??ilor geologice.
Concep?ia lui Conta despre unit??ile relative de constituire a mate riei este, ?n esen??, mecanicist?, ?ntruc?t el concepea constituirea diverse lor unit??i sau a ordinelor corespunz?...
XIX-lea ?i ?nceputul secolului XX
Vasile Conta (1845-1882)
Vasile Conta a fost primul g?nditor rom?n care a elaborat un sistem filosofic materialist. N?scut ?ntr-o familie modest?, el ?i-a f?cut studiile elementare la T?rgul Neam? ?i liceul la Ia?i, unde are o perioad? boem?, ?n care colind? ?ara ?ntr-o trup? ambulant? de teatru ca sufleur ?i actor, prilej cu care cite?te foarte mult? literatur?. Doi ani ??i d? examenele ?n particular, apoi revine la via?a de studiu sedentar?, termin?nd liceul cu rezultate foarte bune. Urmeaz? apoi cursurile Institutului de comer? din Anvers ?i ob?ine tot ?n str?in?tate titlul de doctor ?n ?tiin?e juridice. ?ntors ?n 1872 ?n ?ar? ??i c??tig? existen?a ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Ia?i, publicist ?i om politic.
?ncep?nd din anul 1875, Vasile Conta se afirm? ca o figur? cu totul special? ?n filosofia rom?neasc?, prin publicarea unor lucr?ri ca Teoria fatalismului, Teoria ondula?iunii universale, Originea speciilor, ?ncerc?ri de metafizic?, unele dintre ele traduse ?i ?n limba francez?, atr?g?nd aprecierea unor filosofi ?i oameni de ?tiin?? remarcabili ai timpului. Datorit? ?ns? condi?iilor materiale precare se ?mboln?ve?te de pl?m?ni ?i moare la numai 37 de ani, l?s?nd ?n urma sa, nepublicate, o serie de lucr?ri ca: Bazele metafizicii, ?nt?ile principii care alc?tuiesc lumea, Introducere ?n metafizic?, unele dintre ele neterminate, care ulterior au v?zut lumina tiparului.
Vasile Conta a acordat o aten?ie deosebit? argu ment?rii ideii unit??ii materiale a lumii. ?mpotriva idealismului, el sus?ine c? ?n lume nu exist? dec?t materie care se mi?c? ?i se metamor fozeaz? p?n? la infinit ?n spa?iu ?i ?n timp, ascult?nd ?n toate mi?c?rile ?i metamorfozele sale de legi fatale. ?n acela?i sens, dar c?ut?nd sus?i nerea ideii prin referiri la rezultatele ?tiin?elor naturii, el nota: ?n starea actual? a ?tiin?elor pozitive, se dovede?te p?n? la eviden?? c? nu exist? ?n univers alt? substan?? dec?t materia.
?n analiza categoriei filosofice de materie, Vasile Conta mergea, ?n tr-un anume fel, pe urmele materiali?tilor francezi, consider?nd c? ma teria este ve?nic?, infinit?, necreat?, dar fundamenta ideile pe datele ?tiin?ei vremii, ?n special pe cele din domeniul biologiei, astronomiei, fi zicii, chimiei.
?n reprezentarea sa, materia este unic?, variind numai ?n privin?a for melor de existen??. ?ncerc?nd s? explice diversitatea lumii, g?nditorul a propus ipoteza unit??ilor relative de alc?tuire a materiei care, ?n esen??, din punct de vedere filosofic, se reduce la teoria atomist?, relev?nd ?n acela?i timp modalitatea de dep??ire de c?tre g?nditor a teoriei clasice atomiste. Spre deosebire de Democrit, de pild?, Conta admite posibi litatea divizibilit??ii atomului. ?n cadrul teoriei sale despre unit??ile re lative de alc?tuire a materiei, Conta afirm? ideea apartenen?ei unei clase de corpuri la altele, ideea leg?turii dintre fenomene. Astfel, el scria c? orice corp fizic face parte dintr-un corp mai mare, av?nd ?n alc?tuirea lui corpuri mai mici, disting?nd existen?a unit??ilor geologice (?n care ar intra corpurile pe p?m?nt), a unit??ilor siderale (atomi care servesc alc?tuirii corpurilor cere?ti), superioare primului tip de unit??i, ?i a uni t??ilor eterice, care stau la baza constituirii unit??ilor geologice.
Concep?ia lui Conta despre unit??ile relative de constituire a mate riei este, ?n esen??, mecanicist?, ?ntruc?t el concepea constituirea diverse lor unit??i sau a ordinelor corespunz?...
Materiale similare
| Nume: | 5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
| Extras din material: | ...nt de seam? al luminismului transilvan ?i cel care a ar?tat cea mai mare ?nclina?ie pentru filosofie a fost Samuil Micu (1745-1806), nepot al lui Inochentie Micu. Cunosc?tor al limbilor clasice, cu o bogat? cultur?, el a tradus ?n limba rom?n? o serie de lucr?ri ale filosofului Friedrich Christian Baumeister, de orientare wolffian?. Alegera lui Micu se ?ndreapt? astfel c?tre o filosofie sistematizat?, ceea ce arat? c? voia s? instituie filosofia ca domeniu distinct al culturii ?i ca disciplin? d... |
| Nume: | 2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: | ...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat. Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
| Nume: | 3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
| Extras din material: | ...tului. Prin concep?ia sa general? despre lume Neagoe Basarab apar?ine spiritualit??ii feudale, dar prin concep?ia despre om el anun?? zorii umanismului rom?nesc, c?tre care face trecerea. Acest umanism se dezvolt? ?ncep?nd cu sec. XVI dar mai ales ?n secolele XVII-XVIII, ceva mai t?rziu dec?t ?n restul Europei. Un prim reprezentant al acestuia a fost Nicolaus Olahus (Rom?nul) (1493-1568). N?scut la Sibiu, ?ntr-o familie de urma?i ai domnitorilor din ?ara Rom?neasc?, era rud? apropiat? a Huniaz... |
| Nume: | 7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: | ... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?. ?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: | 12. Mircea Florian (1888-1960) |
| Extras din material: | ... lumii ar putea trezi asocieri cu existen?a lumii ?n interpretarea lui D.D. Ro?ea. Deosebirile nu sunt totu?i neglijabile. ?nc? din prefa?a Recesivit??ii... Florian m?rturise?te inten?ia de a nu sacrifica nici realitatea ?n favoarea sistemului, dar nici sistemul ?n favoarea realit??ii. Aceast? convingere el o reia apoi ?n plan general ?i o r?sfr?nge asupra propriei sale ipoteze. Filosofia continu? s? construiasc? sisteme, succesiunea lor nu compromite, ci justific? filosofia; a?adar, siste... |
| Nume: | 8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Extras din material: | ... cu s?r?cia sufleteasc? primitiv? ?i cu felul de trai de atunci al omenirii. Teama, generat? de neputin?a fa?? de for?ele exterioare, care pune ?n mi?care imagina?ia ?i un factor adi?ional: speran?a, apoi sentimentul dependin?ei de natur?, reflex direct al instinc tului de conservare, au fost singurele cauze care au creat atotputernicia supranatural? a divinit??ii. Pun?nd ?n asemenea termeni problema, Negulescu conchidea c? mentalitatea religioas? e produs? de porniri afective, ce stau ?nt... |
Comentarii asupra materialului "9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
