"Vasile Conta a fost primul gânditor român care a elaborat un sistem filosofic materialist. Născut într-o familie modestă, el şi-a făcut studiile elementare la Târgul Neamţ şi liceul la Iaşi, unde are o perioadă boemă, în care colindă ţara într-o trupă ambulantă de teatru ca sufleur şi actor, prilej cu care citeşte foarte multă literatură. Doi ani îşi dă examenele în particular, apoi revine la viaţa de studiu sedentară, terminând liceul cu rezultate foarte bune. Urmează apoi cursurile Institutului de comerţ din Anvers şi obţine tot în străinătate titlul de doctor în ştiinţe juridice. Întors în 1872 în ţară îşi câştigă existenţa ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, publicist şi om politic..........."
BIBLIOGRAFIE
1. Vasile Conta, Teoria fatalismului şi Încercări de metafizică materialistă, în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 188-231
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
Extras din material:
BIBLIOGRAFIE
1. Vasile Conta, Teoria fatalismului şi Încercări de metafizică materialistă, în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 188-231
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
III. Materialismul mecanicist ?i marxismul la sf?r?itul secolului al
XIX-lea ?i ?nceputul secolului XX
Vasile Conta (1845-1882)
Vasile Conta a fost primul g?nditor rom?n care a elaborat un sistem filosofic materialist. N?scut ?ntr-o familie modest?, el ?i-a f?cut studiile elementare la T?rgul Neam? ?i liceul la Ia?i, unde are o perioad? boem?, ?n care colind? ?ara ?ntr-o trup? ambulant? de teatru ca sufleur ?i actor, prilej cu care cite?te foarte mult? literatur?. Doi ani ??i d? examenele ?n particular, apoi revine la via?a de studiu sedentar?, termin?nd liceul cu rezultate foarte bune. Urmeaz? apoi cursurile Institutului de comer? din Anvers ?i ob?ine tot ?n str?in?tate titlul de doctor ?n ?tiin?e juridice. ?ntors ?n 1872 ?n ?ar? ??i c??tig? existen?a ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Ia?i, publicist ?i om politic.
?ncep?nd din anul 1875, Vasile Conta se afirm? ca o figur? cu totul special? ?n filosofia rom?neasc?, prin publicarea unor lucr?ri ca Teoria fatalismului, Teoria ondula?iunii universale, Originea speciilor, ?ncerc?ri de metafizic?, unele dintre ele traduse ?i ?n limba francez?, atr?g?nd aprecierea unor filosofi ?i oameni de ?tiin?? remarcabili ai timpului. Datorit? ?ns? condi?iilor materiale precare se ?mboln?ve?te de pl?m?ni ?i moare la numai 37 de ani, l?s?nd ?n urma sa, nepublicate, o serie de lucr?ri ca: Bazele metafizicii, ?nt?ile principii care alc?tuiesc lumea, Introducere ?n metafizic?, unele dintre ele neterminate, care ulterior au v?zut lumina tiparului.
Vasile Conta a acordat o aten?ie deosebit? argu ment?rii ideii unit??ii materiale a lumii. ?mpotriva idealismului, el sus?ine c? ?n lume nu exist? dec?t materie care se mi?c? ?i se metamor fozeaz? p?n? la infinit ?n spa?iu ?i ?n timp, ascult?nd ?n toate mi?c?rile ?i metamorfozele sale de legi fatale. ?n acela?i sens, dar c?ut?nd sus?i nerea ideii prin referiri la rezultatele ?tiin?elor naturii, el nota: ?n starea actual? a ?tiin?elor pozitive, se dovede?te p?n? la eviden?? c? nu exist? ?n univers alt? substan?? dec?t materia.
?n analiza categoriei filosofice de materie, Vasile Conta mergea, ?n tr-un anume fel, pe urmele materiali?tilor francezi, consider?nd c? ma teria este ve?nic?, infinit?, necreat?, dar fundamenta ideile pe datele ?tiin?ei vremii, ?n special pe cele din domeniul biologiei, astronomiei, fi zicii, chimiei.
?n reprezentarea sa, materia este unic?, variind numai ?n privin?a for melor de existen??. ?ncerc?nd s? explice diversitatea lumii, g?nditorul a propus ipoteza unit??ilor relative de alc?tuire a materiei care, ?n esen??, din punct de vedere filosofic, se reduce la teoria atomist?, relev?nd ?n acela?i timp modalitatea de dep??ire de c?tre g?nditor a teoriei clasice atomiste. Spre deosebire de Democrit, de pild?, Conta admite posibi litatea divizibilit??ii atomului. ?n cadrul teoriei sale despre unit??ile re lative de alc?tuire a materiei, Conta afirm? ideea apartenen?ei unei clase de corpuri la altele, ideea leg?turii dintre fenomene. Astfel, el scria c? orice corp fizic face parte dintr-un corp mai mare, av?nd ?n alc?tuirea lui corpuri mai mici, disting?nd existen?a unit??ilor geologice (?n care ar intra corpurile pe p?m?nt), a unit??ilor siderale (atomi care servesc alc?tuirii corpurilor cere?ti), superioare primului tip de unit??i, ?i a uni t??ilor eterice, care stau la baza constituirii unit??ilor geologice.
Concep?ia lui Conta despre unit??ile relative de constituire a mate riei este, ?n esen??, mecanicist?, ?ntruc?t el concepea constituirea diverse lor unit??i sau a ordinelor corespunz?...
XIX-lea ?i ?nceputul secolului XX
Vasile Conta (1845-1882)
Vasile Conta a fost primul g?nditor rom?n care a elaborat un sistem filosofic materialist. N?scut ?ntr-o familie modest?, el ?i-a f?cut studiile elementare la T?rgul Neam? ?i liceul la Ia?i, unde are o perioad? boem?, ?n care colind? ?ara ?ntr-o trup? ambulant? de teatru ca sufleur ?i actor, prilej cu care cite?te foarte mult? literatur?. Doi ani ??i d? examenele ?n particular, apoi revine la via?a de studiu sedentar?, termin?nd liceul cu rezultate foarte bune. Urmeaz? apoi cursurile Institutului de comer? din Anvers ?i ob?ine tot ?n str?in?tate titlul de doctor ?n ?tiin?e juridice. ?ntors ?n 1872 ?n ?ar? ??i c??tig? existen?a ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Ia?i, publicist ?i om politic.
?ncep?nd din anul 1875, Vasile Conta se afirm? ca o figur? cu totul special? ?n filosofia rom?neasc?, prin publicarea unor lucr?ri ca Teoria fatalismului, Teoria ondula?iunii universale, Originea speciilor, ?ncerc?ri de metafizic?, unele dintre ele traduse ?i ?n limba francez?, atr?g?nd aprecierea unor filosofi ?i oameni de ?tiin?? remarcabili ai timpului. Datorit? ?ns? condi?iilor materiale precare se ?mboln?ve?te de pl?m?ni ?i moare la numai 37 de ani, l?s?nd ?n urma sa, nepublicate, o serie de lucr?ri ca: Bazele metafizicii, ?nt?ile principii care alc?tuiesc lumea, Introducere ?n metafizic?, unele dintre ele neterminate, care ulterior au v?zut lumina tiparului.
Vasile Conta a acordat o aten?ie deosebit? argu ment?rii ideii unit??ii materiale a lumii. ?mpotriva idealismului, el sus?ine c? ?n lume nu exist? dec?t materie care se mi?c? ?i se metamor fozeaz? p?n? la infinit ?n spa?iu ?i ?n timp, ascult?nd ?n toate mi?c?rile ?i metamorfozele sale de legi fatale. ?n acela?i sens, dar c?ut?nd sus?i nerea ideii prin referiri la rezultatele ?tiin?elor naturii, el nota: ?n starea actual? a ?tiin?elor pozitive, se dovede?te p?n? la eviden?? c? nu exist? ?n univers alt? substan?? dec?t materia.
?n analiza categoriei filosofice de materie, Vasile Conta mergea, ?n tr-un anume fel, pe urmele materiali?tilor francezi, consider?nd c? ma teria este ve?nic?, infinit?, necreat?, dar fundamenta ideile pe datele ?tiin?ei vremii, ?n special pe cele din domeniul biologiei, astronomiei, fi zicii, chimiei.
?n reprezentarea sa, materia este unic?, variind numai ?n privin?a for melor de existen??. ?ncerc?nd s? explice diversitatea lumii, g?nditorul a propus ipoteza unit??ilor relative de alc?tuire a materiei care, ?n esen??, din punct de vedere filosofic, se reduce la teoria atomist?, relev?nd ?n acela?i timp modalitatea de dep??ire de c?tre g?nditor a teoriei clasice atomiste. Spre deosebire de Democrit, de pild?, Conta admite posibi litatea divizibilit??ii atomului. ?n cadrul teoriei sale despre unit??ile re lative de alc?tuire a materiei, Conta afirm? ideea apartenen?ei unei clase de corpuri la altele, ideea leg?turii dintre fenomene. Astfel, el scria c? orice corp fizic face parte dintr-un corp mai mare, av?nd ?n alc?tuirea lui corpuri mai mici, disting?nd existen?a unit??ilor geologice (?n care ar intra corpurile pe p?m?nt), a unit??ilor siderale (atomi care servesc alc?tuirii corpurilor cere?ti), superioare primului tip de unit??i, ?i a uni t??ilor eterice, care stau la baza constituirii unit??ilor geologice.
Concep?ia lui Conta despre unit??ile relative de constituire a mate riei este, ?n esen??, mecanicist?, ?ntruc?t el concepea constituirea diverse lor unit??i sau a ordinelor corespunz?...
Materiale similare
| Nume: | 7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: | ... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?. ?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: | 12. Mircea Florian (1888-1960) |
| Extras din material: | ... lumii ar putea trezi asocieri cu existen?a lumii ?n interpretarea lui D.D. Ro?ea. Deosebirile nu sunt totu?i neglijabile. ?nc? din prefa?a Recesivit??ii... Florian m?rturise?te inten?ia de a nu sacrifica nici realitatea ?n favoarea sistemului, dar nici sistemul ?n favoarea realit??ii. Aceast? convingere el o reia apoi ?n plan general ?i o r?sfr?nge asupra propriei sale ipoteze. Filosofia continu? s? construiasc? sisteme, succesiunea lor nu compromite, ci justific? filosofia; a?adar, siste... |
| Nume: | 11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: | ...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea. Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
| Nume: | 10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
| Extras din material: | ... cu s?r?cia sufleteasc? primitiv? ?i cu felul de trai de atunci al omenirii. Teama, generat? de neputin?a fa?? de for?ele exterioare, care pune ?n mi?care imagina?ia ?i un factor adi?ional: speran?a, apoi sentimentul dependin?ei de natur?, reflex direct al instinc tului de conservare, au fost singurele cauze care au creat atotputernicia supranatural? a divinit??ii. Pun?nd ?n asemenea termeni problema, Negulescu conchidea c? mentalitatea religioas? e produs? de porniri afective, ce stau ?nt... |
| Nume: | 1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: | ...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?. Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
Comentarii asupra materialului "8. Vasile Conta (1845-1882)"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
