"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."
BIBLIOGRAFIE
1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."
BIBLIOGRAFIE
1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
Materiale similare
| Nume: | 1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: | ...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?. Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre num?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau sociale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: | ...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat. Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
| Nume: | 5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
| Extras din material: | ...nt de seam? al luminismului transilvan ?i cel care a ar?tat cea mai mare ?nclina?ie pentru filosofie a fost Samuil Micu (1745-1806), nepot al lui Inochentie Micu. Cunosc?tor al limbilor clasice, cu o bogat? cultur?, el a tradus ?n limba rom?n? o serie de lucr?ri ale filosofului Friedrich Christian Baumeister, de orientare wolffian?. Alegera lui Micu se ?ndreapt? astfel c?tre o filosofie sistematizat?, ceea ce arat? c? voia s? instituie filosofia ca domeniu distinct al culturii ?i ca disciplin? d... |
| Nume: | 3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
| Extras din material: | ...tului. Prin concep?ia sa general? despre lume Neagoe Basarab apar?ine spiritualit??ii feudale, dar prin concep?ia despre om el anun?? zorii umanismului rom?nesc, c?tre care face trecerea. Acest umanism se dezvolt? ?ncep?nd cu sec. XVI dar mai ales ?n secolele XVII-XVIII, ceva mai t?rziu dec?t ?n restul Europei. Un prim reprezentant al acestuia a fost Nicolaus Olahus (Rom?nul) (1493-1568). N?scut la Sibiu, ?ntr-o familie de urma?i ai domnitorilor din ?ara Rom?neasc?, era rud? apropiat? a Huniaz... |
| Nume: | 20. Mircea Vulcănescu (1904-1952) |
| Extras din material: | ...sociologic? de la Bucure?ti, condus? de Dimitrie Gusti, care i-a prilejuit un contact cu realit??ile sociale dintre cele dou? r?zboaie mondiale, stimul?ndu-i interesul pentru problemele economice ale societ??ii rom?ne?ti. Dealtfel, unul dintre discipolii lui D. Gusti, sociologul Pompiliu Caraioan scria c? M. Vulc?nescu poate fi socotit ca unul din filosofii ?colii sociologice de la Bucure?ti, de?i el fenomenologiza ?n cadrul ?colii gustiene. G?ndirea lui M. Vulc?neseu r?m?ne influen?at... |
Comentarii asupra materialului "6. Filosofia paşoptiştilor"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
