"Cu toată vastitatea şi importanţa ei, opera lui Dimitrie Cantemir a fost doar parţial cunoscută în sec. al XVIII-lea în Ţările Române. Dacă în Occidentul Europei a fost larg comentată Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman iar Descrierea Moldovei a făcut, la rândul ei, carieră universală, la noi au circulat doar Divanul… şi Hronicul…, iar asta numai după 1770. Deşi influenţa operei lui Cantemir va fi astfel considerabilă spre sf. sec. al XVIII-lea dar mai ales în sec. al xix-lea, inexistenţa unei continuităţi imediate a ideilor şi preocupărilor sale filosofice a întărziat cu mai bine de o jumătate de secol dezvoltarea filosofiei româneşti originale. La acest lucru au contribuit deopotrivă destinul domnului cărturar cât şi nivelul general scăzut de dezvoltare a societăţii româneşti................."
BIBLIOGRAFIE
1. Samuil Micu, Scrieri filosofice, Buc., Ed. Şt., 1996
2. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
6. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
Extras din material:
BIBLIOGRAFIE
1. Samuil Micu, Scrieri filosofice, Buc., Ed. Şt., 1996
2. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
6. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
Aspecte filosofice ?n cultura rom?n? din secolul al XVIII-ea ?i ?nceputul secolului al XIX-lea
Cu toat? vastitatea ?i importan?a ei, opera lui Dimitrie Cantemir a fost doar par?ial cunoscut? ?n sec. al XVIII-lea ?n ??rile Rom?ne. Dac? ?n Occidentul Europei a fost larg comentat? Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman iar Descrierea Moldovei a f?cut, la r?ndul ei, carier? universal?, la noi au circulat doar Divanul ?i Hronicul , iar asta numai dup? 1770. De?i influen?a operei lui Cantemir va fi astfel considerabil? spre sf. sec. al XVIII-lea dar mai ales ?n sec. al xix-lea, inexisten?a unei continuit??i imediate a ideilor ?i preocup?rilor sale filosofice a ?nt?rziat cu mai bine de o jum?tate de secol dezvoltarea filosofiei rom?ne?ti originale. La acest lucru au contribuit deopotriv? destinul domnului c?rturar c?t ?i nivelul general sc?zut de dezvoltare a societ??ii rom?ne?ti.
?n aceste condi?ii, dup? Cantemir, filosofia din ??rile Rom?ne a fost practicat? numai ?n cadrul ?nv???m?ntului din Academiile domne?ti din Ia?i ?i Bucure?ti, ?nfiin?ate ?n ?ara Rom?neasc? la sf. sec. al XVII-lea iar ?n Moldova la ?nceputul sec. al XVIII-lea. Baza ?nv???m?ntului filosofic o constituiau aici manualele de filosofie ?i comentariile la opera lui aristotel ale lui Teofil Coridaleu (1570-1646), unul dintre rectorii Academiei Patriarhiei din Constantinopol. Nici de data aceasta deci cultura rom?n? nu s-a orientat c?tre cele mai reprezentative figuri ale filosofiei timpului, prelu?nd idei deja dep??ite de mersul g?ndirii filosofice, ceea ce a c?nt?rit greu ?n sens negativ ?n procesul de formare a filosofiei ?i chiar a culturii rom?ne.
Totu?i, fa?? de epocile anterioare, c?nd manuscrisele filosofice circulau ?ntr-un num?r restr?ns ?i mai ales ?n medii monahale, neexist?nd comentarii pertinente ale marilor filosofi, putem spune c? s-a f?cut un pas ?nainte ?i c? cercuri mai largi de intelectuali au putut lua contact direct sau mijlocit cu una din figurile fundamentale ale filosofiei. De remarcat este c? toate cursurile se f?ceau ?n limba greac?.
Astfel, la Academia din Bucure?ti se predau Logica, Retorica, Fizica, Despre cer, Despre na?tere ?i pieire, Despre suflet ?i Metafizica. Prin reorganizarea Academiei de la Bucure?ti la sf. sec. XVIII de c?tre Alexandru Ipsilanti, cursurile acesteia au fost reduse la filosofie, etic? ?i fizic?.
La Academia din Ia?i s-au predat la ?nceput cursuri de gramatic?, retoric? ?i logic? iar pe la mijlicul sec. XVIII ?i Despre suflet, Fizica, Despre cer, Despre na?tere ?i pieire, Metafizica.
Pentru a ne da seama de nivelul filosofiei cu care luau contact genera?iile de intelectuali rom?ni din sec. XVIII trebuie s? spunem c? Teofil Coridaleu era un aristotelician apropiat de aristotelismul ?colii de la Padova, ?nfiin?at? ?n sec. XIII ?i av?nd o orientare averroist?, d?nd prioritate ?tiin?elor naturii ?n opera lui Aristotel; cel mai cunoscut reprezentant al ei a fost Pietro Pomponazzi. Unul dintre meritele importante ale lui Coridaleu a fost sus?inerea principiului separ?rii filosofiei de teologie, ca ?i critica scolasticii latine medievale, care ?ncerca s?-?i sus?in? dogmele prin recursul la autoritatea stagiritului.
?n comentariile sale, Coridaleu sus?ine teoria dublului adev?r (a celor dou? adev?ruri), men?ion?nd c? omul este luminat nu numai prin harul credin?ei ci ?i prin lumina pur? a intelectului natural. De?i cre?tin, Coridaleu promova teoria aristotelic? conform c?reia lucrurile sublunare se datoreaz? unor cauze naturale, ele provenind din materia etern?, care, ?n mi?carea ei, cap?t? forme ...
Cu toat? vastitatea ?i importan?a ei, opera lui Dimitrie Cantemir a fost doar par?ial cunoscut? ?n sec. al XVIII-lea ?n ??rile Rom?ne. Dac? ?n Occidentul Europei a fost larg comentat? Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman iar Descrierea Moldovei a f?cut, la r?ndul ei, carier? universal?, la noi au circulat doar Divanul ?i Hronicul , iar asta numai dup? 1770. De?i influen?a operei lui Cantemir va fi astfel considerabil? spre sf. sec. al XVIII-lea dar mai ales ?n sec. al xix-lea, inexisten?a unei continuit??i imediate a ideilor ?i preocup?rilor sale filosofice a ?nt?rziat cu mai bine de o jum?tate de secol dezvoltarea filosofiei rom?ne?ti originale. La acest lucru au contribuit deopotriv? destinul domnului c?rturar c?t ?i nivelul general sc?zut de dezvoltare a societ??ii rom?ne?ti.
?n aceste condi?ii, dup? Cantemir, filosofia din ??rile Rom?ne a fost practicat? numai ?n cadrul ?nv???m?ntului din Academiile domne?ti din Ia?i ?i Bucure?ti, ?nfiin?ate ?n ?ara Rom?neasc? la sf. sec. al XVII-lea iar ?n Moldova la ?nceputul sec. al XVIII-lea. Baza ?nv???m?ntului filosofic o constituiau aici manualele de filosofie ?i comentariile la opera lui aristotel ale lui Teofil Coridaleu (1570-1646), unul dintre rectorii Academiei Patriarhiei din Constantinopol. Nici de data aceasta deci cultura rom?n? nu s-a orientat c?tre cele mai reprezentative figuri ale filosofiei timpului, prelu?nd idei deja dep??ite de mersul g?ndirii filosofice, ceea ce a c?nt?rit greu ?n sens negativ ?n procesul de formare a filosofiei ?i chiar a culturii rom?ne.
Totu?i, fa?? de epocile anterioare, c?nd manuscrisele filosofice circulau ?ntr-un num?r restr?ns ?i mai ales ?n medii monahale, neexist?nd comentarii pertinente ale marilor filosofi, putem spune c? s-a f?cut un pas ?nainte ?i c? cercuri mai largi de intelectuali au putut lua contact direct sau mijlocit cu una din figurile fundamentale ale filosofiei. De remarcat este c? toate cursurile se f?ceau ?n limba greac?.
Astfel, la Academia din Bucure?ti se predau Logica, Retorica, Fizica, Despre cer, Despre na?tere ?i pieire, Despre suflet ?i Metafizica. Prin reorganizarea Academiei de la Bucure?ti la sf. sec. XVIII de c?tre Alexandru Ipsilanti, cursurile acesteia au fost reduse la filosofie, etic? ?i fizic?.
La Academia din Ia?i s-au predat la ?nceput cursuri de gramatic?, retoric? ?i logic? iar pe la mijlicul sec. XVIII ?i Despre suflet, Fizica, Despre cer, Despre na?tere ?i pieire, Metafizica.
Pentru a ne da seama de nivelul filosofiei cu care luau contact genera?iile de intelectuali rom?ni din sec. XVIII trebuie s? spunem c? Teofil Coridaleu era un aristotelician apropiat de aristotelismul ?colii de la Padova, ?nfiin?at? ?n sec. XIII ?i av?nd o orientare averroist?, d?nd prioritate ?tiin?elor naturii ?n opera lui Aristotel; cel mai cunoscut reprezentant al ei a fost Pietro Pomponazzi. Unul dintre meritele importante ale lui Coridaleu a fost sus?inerea principiului separ?rii filosofiei de teologie, ca ?i critica scolasticii latine medievale, care ?ncerca s?-?i sus?in? dogmele prin recursul la autoritatea stagiritului.
?n comentariile sale, Coridaleu sus?ine teoria dublului adev?r (a celor dou? adev?ruri), men?ion?nd c? omul este luminat nu numai prin harul credin?ei ci ?i prin lumina pur? a intelectului natural. De?i cre?tin, Coridaleu promova teoria aristotelic? conform c?reia lucrurile sublunare se datoreaz? unor cauze naturale, ele provenind din materia etern?, care, ?n mi?carea ei, cap?t? forme ...
Materiale similare
| Nume: | 1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: | ...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?. Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: | 2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: | ...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat. Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
| Nume: | 3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
| Extras din material: | ...tului. Prin concep?ia sa general? despre lume Neagoe Basarab apar?ine spiritualit??ii feudale, dar prin concep?ia despre om el anun?? zorii umanismului rom?nesc, c?tre care face trecerea. Acest umanism se dezvolt? ?ncep?nd cu sec. XVI dar mai ales ?n secolele XVII-XVIII, ceva mai t?rziu dec?t ?n restul Europei. Un prim reprezentant al acestuia a fost Nicolaus Olahus (Rom?nul) (1493-1568). N?scut la Sibiu, ?ntr-o familie de urma?i ai domnitorilor din ?ara Rom?neasc?, era rud? apropiat? a Huniaz... |
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: | ...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea. Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
| Nume: | 8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
Comentarii asupra materialului "5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
