4. Dimitrie Cantemir
| Numar pagini |
6 |
| Nume |
4. Dimitrie Cantemir |
| Subiect |
Istoria filosofiei româneşti |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
28-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Dimitrie Cantemir s-a născut în 1673 la Silişteni, ca fiu al serdarului Constantin şi al Anei, o femeie de o largă cultură. Tatăl, deşi analfabet, ajunge domn şi le asigură celor doi copii, Antioh şi Dimitrie, condiţii alese de învăţătură. Dimitrie a învăţat la curtea domnească din Iaşi, cu preotul grec Irimie Cacavela, atât filosofia cât şi limbile latină, greacă, slavonă, ajungând până la urmă să stăpânească în jur de 20 de limbi. La 15 ani, Dimitrie Cantemir este trimis ostatic la Constantinopol, zălog al tatălui pe lângă Înalta Poartă, înlocuindu-l pe Antioh. Va sta 22 de ani în capitala otomană şi va face studii diverse, cu vestiţi profesori ai epocii, la Academia Grecească. Din punct de vedere filosofic însă, acolo nu ajunsese încă influenţa celei mai înaintate filosofii a timpului, astfel încât pregătirea lui Cantemir în acest domeniu a fost totuşi din start depăşită, îngustându-i orizontul, ceea ce i-a diminuat capacitatea creatoare şi, mai ales, originalitatea..............."
Extras din material:
II. ?nceputurile filosofiei rom?ne?ti; conturarea orizontului ?i
formarea limbajului filosofic rom?nesc
4. Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir s-a n?scut ?n 1673 la Sili?teni, ca fiu al serdarului Constantin ?i al Anei, o femeie de o larg? cultur?. Tat?l, de?i analfabet, ajunge domn ?i le asigur? celor doi copii, Antioh ?i Dimitrie, condi?ii alese de ?nv???tur?. Dimitrie a ?nv??at la curtea domneasc? din Ia?i, cu preotul grec Irimie Cacavela, at?t filosofia c?t ?i limbile latin?, greac?, slavon?, ajung?nd p?n? la urm? s? st?p?neasc? ?n jur de 20 de limbi. La 15 ani, Dimitrie Cantemir este trimis ostatic la Constantinopol, z?log al tat?lui pe l?ng? ?nalta Poart?, ?nlocuindu-l pe Antioh. Va sta 22 de ani ?n capitala otoman? ?i va face studii diverse, cu vesti?i profesori ai epocii, la Academia Greceasc?. Din punct de vedere filosofic ?ns?, acolo nu ajunsese ?nc? influen?a celei mai ?naintate filosofii a timpului, astfel ?nc?t preg?tirea lui Cantemir ?n acest domeniu a fost totu?i din start dep??it?, ?ngust?ndu-i orizontul, ceea ce i-a diminuat capacitatea creatoare ?i, mai ales, originalitatea.
Dup? moartea tat?lui, este ales domn al Moldovei (1693), dar Poarta nu-l confirm?. Din 1695 e capuchehaie, la Constantinopol, a fratelui s?u Antioh, ales domn. Se c?s?tore?te cu fiica lui ?erban Cantacuzino, Casandra, care-i d?ruie?te mai mul?i copii, ?ntre care viitorul preot ?i diplomat rus Antioh Cantemir (1708-1744).
Turcii l-au ?nsc?unat pe Dimitrie Cantemir la Ia?i (1710) dar noul domn ?ncheie la Lutk (1711) un tratat secret cu Petru cel Mare, ?n dorin?a eliber?rii de sub turci. ?ns? armatele ruso-moldovene sunt ?nfrante la St?nilesti, pe Prut (1711), Cantemir fiind nevoit s? fug? ?n Rusia cu familia ?i 4000 de moldoveni (?ntre care ?i Ion Neculce). Locuie?te la Harcov, apoi la Moscova (consilier intim al ?arului), r?m?n?nd ?n Rusia p?n? la moarte (1723). S-a stins la mo?ia sa Dimitrievska (asezarea ii poarta numele). ?n 1935, osemintele i-au fost aduse ?n ?ar? ?i depuse la Ia?i. Activitatea sa ?tiin?ific? a fost recunoscut? ?n Europa, Dimitrie Cantemir ?ntre?in?nd o coresponden?? cu Leibniz ?i fiind ales ?n 1714 membru al Academiei din Berlin.
Perioada creatoare de tinere?e a lui Dimitrie Cantemir a stat sub semnul filosofiei. ?nc? de la 25 de ani (1598) el public?, la Ia?i, at?t ?n limba rom?n?, c?t ?i ?n limba greac?, prima sa lucrare, Divanul sau g?lceava ?n?eleptului cu lumea sau Giude?ul sufletului cu trupul, care este ?i prima lucrare propriu-zis? de filozofie scris? ?n cultura rom?n?, ?n limba rom?n?. La scurt timp, ?n anul 1700, pe aceea?i direc?ie filosofic?, a scris ?n limba latin? lucrarea Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Icoana de nezugr?vit a ?tiin?ei sacre) ?i tot ?n latin? a redactat Micul compendiu de logic? general?.
?ntre anii 1700 ?i 1710, ?n afara Tratatului de muzic? turceasc?, Dimitrie Cantemir a scris Istoria ieroglific?, primul roman rom?nesc ?i, totodat?, o lucrare esen?ial? pentru concep?ia sa filosofic?. Ulterior, ?n Rusia, Dimitrie Cantemir s-a orientat cu prec?dere c?tre ?tiin?e. D?nd expresie convingerii sale despre iminen?a c?derii Imperiului Otoman, el a scris Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman, Cercetare natural? a monarhiilor, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor care reprezint? o culme a istoriografiei autohtone, ?n care tradi?iile cronicarilor se ?mbin? cu cuceririle teoretice ?i metodologice europene.
Analiza concep?iei sale filosofice reliefeaz? o anumit?, fireasc?, de altfel, evolu?ie. Divanul
, care ?n poezia oriental? ?nseam...
Materiale similare
| Nume: |
8. Vasile Conta (1845-1882) |
| Extras din material: |
...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?.
Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: |
9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: |
...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?.
Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: |
1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: |
...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?.
Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: |
7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
| Extras din material: |
... lipsite de unitate, nici simple cuno?tin?e fragmentare, ci leg?tura vie dintre ele. Cum Ananke" (necesitatea) este ve?nic una ?i pretutindeni aceea?i, rezult? c? ?tiin?a nu poate fi dec?t universal?.
?ntemeiat? pe ideea realit??ii ordinii proceselor psihice ?i a legit??ii acestora, viziunea lui Maiorescu despre ?tiin?? ca ansamblu logic al cu no?tin?elor s-a obiectivat ?n con?tientizarea importan?ei ?tiin?ei pentru via?a practic? pe care o reducea, deocamdat?, la comportarea intelectului c?c... |
| Nume: |
12. Mircea Florian (1888-1960) |
| Extras din material: |
... lumii ar putea trezi asocieri cu existen?a lumii ?n interpretarea lui D.D. Ro?ea. Deosebirile nu sunt totu?i neglijabile.
?nc? din prefa?a Recesivit??ii... Florian m?rturise?te inten?ia de a nu sacrifica nici realitatea ?n favoarea sistemului, dar nici sistemul ?n favoarea realit??ii. Aceast? convingere el o reia apoi ?n plan general ?i o r?sfr?nge asupra propriei sale ipoteze. Filosofia continu? s? construiasc? sisteme, succesiunea lor nu compromite, ci justific? filosofia; a?adar, siste... |
| Nume: |
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: |
...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat.
Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "4. Dimitrie Cantemir"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
