" Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie constituie cel mai vechi monument literar românesc cunoscut în epoca feudală, cu un conţinut esenţialmente politic şi moral, deşi totul se proiectează pe un fundal religios. Învăţăturile… se înscriu printre lucrările în care se teoretizează politica domnească autoritară şi centralizatoare, lucrări oboşnuite pentru acel timp, aşa cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scrisă în 1513, adică pe timpul domniei luii Neagoe în Ţara Românească (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris Învăţături adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite însă lui Petru Rareş, domnul Moldovei.
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........."
BIBLIOGRAFIE
1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970
Extras din material:
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........."
BIBLIOGRAFIE
1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970
3. Reflec?ii de tip filosofic ?n primele scrieri ale literaturii culte
rom?ne
?nv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie constituie cel mai vechi monument literar rom?nesc cunoscut ?n epoca feudal?, cu un con?inut esen?ialmente politic ?i moral, de?i totul se proiecteaz? pe un fundal religios. ?nv???turile se ?nscriu printre lucr?rile ?n care se teoretizeaz? politica domneasc? autoritar? ?i centralizatoare, lucr?ri obo?nuite pentru acel timp, a?a cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scris? ?n 1513, adic? pe timpul domniei luii Neagoe ?n ?ara Rom?neasc? (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris ?nv???turi adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite ?ns? lui Petru Rare?, domnul Moldovei.
Scris? ?n limba slavon?, aceast? lucrare este reprezentativ? pentru filosofia ?i cultura religioas? medieval? cre?tin? de nuan?? bizantino-slav?, ?n care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A tr?i conform ra?iunii, a fi ?n?elept, adomina afestele ?i pasiunile, a avea o atitudine ferm? ?n fa?a vicisitudinilor vie?ii, sunt imperative morale sus?inute de Neagoe pentru modul de via?? al conduc?torilor, care-l apropie de marele ?mp?rat Marc Aureliu.
?n acela?i timp, ca ?i Machiavelli, Neagoe recomand? reguli precise care s?-i c?l?uze
asc? pe principi ?n guvernarea lor ?i ap?r? o guvernatr autoritar?, monarhic? centralizatoare, care s? ?in? ?n fr?u tendin?ele de f?r?mi?are a statului de c?tre marea nobilime, s? asigure unitatea ??rii ?n?untru ?i for?a ei de ap?rare ?n fa?a cotropitorilor str?ini. Tot de Machiavelli ?l mai apropie pe Neagoe ?i stabilirea tacticii acestei guvern?ri ?n rela?iile interne ?i externe.
Scopul principal urm?rit de Neagoe Basarab ?n sfaturile sale este formarea unui principe ideal ?i, ?n acela?i timp, a unui om ideal, ?n conformitate cu necesit??ile ??rii Rom?ne?ti din timpul s?u. ?n sprijinul tezelor sale el citeaz? ?i comenteaz? texte numeroase din literatura religioas? pentru a dovedi c? domnia vine de la Dumnezeu, c? domnul este alesul acestuia, nu al oamenilor, al boierilor. Prin aceasta, el justific? independen?a domniei fa?? de boierime, consider?nd c? to?i locuitorii ??rii sunt egali ?n fa?a domnului, ca ?i ?n fa?a lui Dumnezeu, care l-a ales drept p?stor s?-i trateze ?i s?-i judece pe to?i f?r? p?rtinire, numai dup? faptele lor.
Pentru a da mai mult? autoritate sfaturilor sale, el le sprijin? pe Biblie, d?ndu-le drept porunci ale lui Dumnezeu. ?n acela?i timp, el se sprijin? ?i pe o serie de exemple luate din istoria universal? privitoare la faptele pozitive sau negative ale diver?ilor condiuc?tori de popoare.
Viziunea lui despre omul politic este ?ncadrat?, totodat?, ?ntr-o concep?ie general? despre lume ?i via??, care p?streaz? caracteristicile teologice ale vremii. Prin urmare ea este o concep?ie crea?ionist? dar cu o nuan?? antropocentric?, ?n sensul c? socote?te ?ntregul univers ca fiind creat ?n folosul omului. Fiecare din componentele universului are natura sa proprie, stabilit? de c?tre Dumnezeu, din care nu pot ie?i. Numai omul este singura vietate care ??i poate nesocoti firea, c?ci datorit? libert??ii el poate alege binele sau r?ul, ceea ce-l determin? fie s?-?i perfec?ioneze natura fie s? ?i-o degradeze, put?nd cobor? ?n r?ndul fiarelor ?i al dobitoacelor.
Putin?a de a cunoa?te binele ?i r?ul ?i este dat? omului ca urmare a unei caracteristici a sa care ?l diferen?iaz? de celelalte animale iar aceast? caracteristic? este mintea adic? ra?iunea, darul cel mai de pre? al omului. Datorit? min?ii, conform lui Neagoe, om...
rom?ne
?nv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie constituie cel mai vechi monument literar rom?nesc cunoscut ?n epoca feudal?, cu un con?inut esen?ialmente politic ?i moral, de?i totul se proiecteaz? pe un fundal religios. ?nv???turile se ?nscriu printre lucr?rile ?n care se teoretizeaz? politica domneasc? autoritar? ?i centralizatoare, lucr?ri obo?nuite pentru acel timp, a?a cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scris? ?n 1513, adic? pe timpul domniei luii Neagoe ?n ?ara Rom?neasc? (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris ?nv???turi adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite ?ns? lui Petru Rare?, domnul Moldovei.
Scris? ?n limba slavon?, aceast? lucrare este reprezentativ? pentru filosofia ?i cultura religioas? medieval? cre?tin? de nuan?? bizantino-slav?, ?n care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A tr?i conform ra?iunii, a fi ?n?elept, adomina afestele ?i pasiunile, a avea o atitudine ferm? ?n fa?a vicisitudinilor vie?ii, sunt imperative morale sus?inute de Neagoe pentru modul de via?? al conduc?torilor, care-l apropie de marele ?mp?rat Marc Aureliu.
?n acela?i timp, ca ?i Machiavelli, Neagoe recomand? reguli precise care s?-i c?l?uze
asc? pe principi ?n guvernarea lor ?i ap?r? o guvernatr autoritar?, monarhic? centralizatoare, care s? ?in? ?n fr?u tendin?ele de f?r?mi?are a statului de c?tre marea nobilime, s? asigure unitatea ??rii ?n?untru ?i for?a ei de ap?rare ?n fa?a cotropitorilor str?ini. Tot de Machiavelli ?l mai apropie pe Neagoe ?i stabilirea tacticii acestei guvern?ri ?n rela?iile interne ?i externe.
Scopul principal urm?rit de Neagoe Basarab ?n sfaturile sale este formarea unui principe ideal ?i, ?n acela?i timp, a unui om ideal, ?n conformitate cu necesit??ile ??rii Rom?ne?ti din timpul s?u. ?n sprijinul tezelor sale el citeaz? ?i comenteaz? texte numeroase din literatura religioas? pentru a dovedi c? domnia vine de la Dumnezeu, c? domnul este alesul acestuia, nu al oamenilor, al boierilor. Prin aceasta, el justific? independen?a domniei fa?? de boierime, consider?nd c? to?i locuitorii ??rii sunt egali ?n fa?a domnului, ca ?i ?n fa?a lui Dumnezeu, care l-a ales drept p?stor s?-i trateze ?i s?-i judece pe to?i f?r? p?rtinire, numai dup? faptele lor.
Pentru a da mai mult? autoritate sfaturilor sale, el le sprijin? pe Biblie, d?ndu-le drept porunci ale lui Dumnezeu. ?n acela?i timp, el se sprijin? ?i pe o serie de exemple luate din istoria universal? privitoare la faptele pozitive sau negative ale diver?ilor condiuc?tori de popoare.
Viziunea lui despre omul politic este ?ncadrat?, totodat?, ?ntr-o concep?ie general? despre lume ?i via??, care p?streaz? caracteristicile teologice ale vremii. Prin urmare ea este o concep?ie crea?ionist? dar cu o nuan?? antropocentric?, ?n sensul c? socote?te ?ntregul univers ca fiind creat ?n folosul omului. Fiecare din componentele universului are natura sa proprie, stabilit? de c?tre Dumnezeu, din care nu pot ie?i. Numai omul este singura vietate care ??i poate nesocoti firea, c?ci datorit? libert??ii el poate alege binele sau r?ul, ceea ce-l determin? fie s?-?i perfec?ioneze natura fie s? ?i-o degradeze, put?nd cobor? ?n r?ndul fiarelor ?i al dobitoacelor.
Putin?a de a cunoa?te binele ?i r?ul ?i este dat? omului ca urmare a unei caracteristici a sa care ?l diferen?iaz? de celelalte animale iar aceast? caracteristic? este mintea adic? ra?iunea, darul cel mai de pre? al omului. Datorit? min?ii, conform lui Neagoe, om...
Materiale similare
| Nume: | 1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
| Extras din material: | ...afa??. A treia oar? ia p?m?nt at?t ?n numelel s?u c?t ?i ?n cel al Domnului, astfel ?nc?t acum ?i mai r?m?ne ceva p?m?nt sub unghii, din care Domnul face p?m?ntul: mic, exact c?t o turt?, pe care se ?ntinde s? se odihneasc?. Al doilea moment, cel al complet?rii crea?iei ni-l arat? pe Diavol care, vr?nd s?-l ?nece pe Dumnezeu, ?l rostogole?te ?n toate p?r?ile dar nu face astfel dec?t s? ?ntind? p?m?ntul p?n? c?nd aproape c? nu mai ?nc?pea ?n ape. La trezire, Dumnezeu nu ?tie s?-l mic?oreze dar, ... |
| Nume: | 2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
| Extras din material: | ...ofizit?, pe care le rezum? ?ntr-o manier? etrem de concis? ?i de inteligibil?. Dintre cele dou?, ultima i se pare cu mult mai periculoas?, ceea ce arat? c? nestorianismul, datorit? ra?ionalismului s?u, a avut oarecare for?? de atrac?ie pentru daco-romani. Oricum Ioan de Tomis le respinge deopotriv? iar interven?ia sa a c?nt?rit puternic ?n cadrul sinodului din Calcedon, din 451, ?n care monofizitismul a fost condamnat. Aceea?i orientare antimonofizit? reiese ?i din scrisoarea din 458 a lui Teot... |
| Nume: | 5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
| Extras din material: | ...nt de seam? al luminismului transilvan ?i cel care a ar?tat cea mai mare ?nclina?ie pentru filosofie a fost Samuil Micu (1745-1806), nepot al lui Inochentie Micu. Cunosc?tor al limbilor clasice, cu o bogat? cultur?, el a tradus ?n limba rom?n? o serie de lucr?ri ale filosofului Friedrich Christian Baumeister, de orientare wolffian?. Alegera lui Micu se ?ndreapt? astfel c?tre o filosofie sistematizat?, ceea ce arat? c? voia s? instituie filosofia ca domeniu distinct al culturii ?i ca disciplin? d... |
| Nume: | 4. Dimitrie Cantemir |
| Extras din material: | ...ntermediul sim?urilor ?i intelectului, ceea ce este un semn de dec?dere, c?ci niciodat? astfel el nu va putea atinge adev?rul. De aici ?i vehemen?a criticii la adresa a ceea ce el nume?te antropolatrie, teologie profan?, ?tiin?? senzitiv?, atomism, ceea ce pentru el echivaleaz? cu ateism. Dintre filosofi, ?inta atacurilor lui Cantemir este mai ales Aristotel, fiul ?ntunericului ?i p?rintele obscurit??ii p?m?nte?ti. El combate tezele acestuia expuse ?n Fizica, dar mai ale... |
| Nume: | 9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
| Extras din material: | ...?i succesiunea lor constituie o ?nl?n?uire necesar?. Statistica, pe de alt? parte, ne procur? dovezile cele mai puternice despre existen?a fatalit??ii ?n domeniul faptelor sociale. Dintre aceste dovezi Conta s-a oprit asupra raportului dintre nu m?rul na?terilor ?i al c?s?toriilor ?i asupra influen?ei ?mprejur?rile naturale sau so ciale privind producerea ciclic? a crizelor economice. Astfel, socotea el, crizele comerciale, pentru existen?a c?rora lumea are obicei s? arunce vina asupra diversel... |
| Nume: | 11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) |
| Extras din material: | ...? putem avea de-a face cu diverse tipuri de spiritualitate, mai mult sau mai pu?in convergente sau complementare, fiecare juc?ndu-?i pe cont propriu ?ansa de de adev?r, care se m?soar??n dou? feluri: prin capacitatea de a intui corect climatul sufletesc existent la un moment dat ?i prin ?n?elegerea nuan?at? a modului de a fi al omului ?n sine ?nsu?i ?i ?n rela?iile lui cu lumea. Oricum, este cert c? ele stau ?ntr-o str?ns? corela?ie, influen??ndu-se reciproc, impun?ndu-?i unele altora exig... |
| Nume: | 12. Mircea Florian (1888-1960) |
| Extras din material: | ... lumii ar putea trezi asocieri cu existen?a lumii ?n interpretarea lui D.D. Ro?ea. Deosebirile nu sunt totu?i neglijabile. ?nc? din prefa?a Recesivit??ii... Florian m?rturise?te inten?ia de a nu sacrifica nici realitatea ?n favoarea sistemului, dar nici sistemul ?n favoarea realit??ii. Aceast? convingere el o reia apoi ?n plan general ?i o r?sfr?nge asupra propriei sale ipoteze. Filosofia continu? s? construiasc? sisteme, succesiunea lor nu compromite, ci justific? filosofia; a?adar, siste... |
Comentarii asupra materialului "3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
