2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României

2. Circula?ia literaturii filosofice universale ?n mediile culturale
de pe teritoriul Rom?niei



Dac? folclorul reprezint? una din premisele esen?iale ale filosofiei rom?ne?ti, trebuie s? men?ion?m c? aceasta a fost f?cut? posibil? ?i de contactul intelectualilor no?tri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dac? acest lucru s-a f?cut ?ntr-o manier? semnificativ? t?rziu ?n istorie, pe teritoriul ??rii noastre au circulat aproape ?n permanen??, chiar dac? ?n medii restr?nse, opere ale marilor filosofi, a?a ?nc?t se poate vorbi de o oarecare continuitate a g?ndului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a ar?ta acest lucru trebuie s? ne ?ntoarcem din nou ?n antichitate, pe vremea ?n care grecii au ?ntemeiat ?n Dobrogea coloniile Tomis ?i Callatis. ?n aceste colonii, ?nfiin?ate ?ncep?nd din sec. al VII-le ?.Hr., s-a dezvoltat o cultur? superioar?, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai t?rziu, dup? cucerirea roman?, a unor teologi, cu o vast? cultur? filosofic?.
Astfel, ?n sec. al III-lea ?.Hr., Satyros din Callatis, numit ?i peripateticul, a scris biografiile unor filosofi cunoscu?i ca Pitagora, Empedocle, Socrate, Platon, etc., din care s-au p?strat fragmente reproduse de Diogene Laertios ?n despre vie?ile ?i doctrinele filosofilor. De asemenea, ?n sec. al II-lea ?.Hr., Heracleides Lembos din Callatis a scris Via?a lui Arhimede, fiind ?i creatorul unui tip specific de ra?ionament, numit de aceea ra?ionamentul lembeutic. Chiar dac? cet??ile grece?ti de la Marea Neagr? nu au dat lumii filosofi importan?i, ele erau incluse ?n circuitul culturii grece?ti, ?n cadrul c?reia filosofia ocupa un loc privilegiat. Este deci clar c? operele filosofilor greci au circulat ?i aici.
?n momentul ?n care Dobrogea este cucerit? de romani, cultura din cet??ile grece?ti cap?t? un caracter greco-roman, fiind influen?at? ?i de tradi?iile dacice iar mai t?rziu de popula?ia daco-roman?, care ajunge s? tr?iasc? ?n aceste cet??i ?i s? ia parte la conducere. Atunci c?nd religia cre?tin? a fost adoptat? ?i pe meleagurile nord-dun?rene, pe fondul educa?iei filosofiei grece?ti din aceste cet??i s-a dezvoltat o teologie de ?nalt nivel.
Cum Dobrogea a r?mas sub st?p?nire roman? p?n? la ?nceputul sec. al VII-lea, g?ndirea teologico-filosofic? de aici a beneficiat ?i de leg?tura cu patriarhia de la Constantinopol precum ?i cu centrele de intens? via?? cre?tin? din Asia Mic? (Capadocia). Astfel, la Tomis a fost ?nfiin?at mai ?nt?i un episcopat subordonat direct Constantinopolului, care, ?n secolele V-VI, a devenit o mitropolie av?nd ?n subordine 14 episcopate.
C?rturarii cre?tini din Dobrogea, ?n primul r?nd episcopii Tomisului, atesta?i ?n documente ?ntre secolele IV-VI, prela?i cu o preg?tire teologico-filosofic? superioar?, ne-au l?sat scrieri grece?ti ?i, ?ncep?nd din secolul V, latine?ti, care ni s-au p?strat integral sau fragmentar. De asemenea, ei au intervenit activ ?n disputele teologice din imperiu ?n epoca patristic?. Aceste dispute au ap?rut ca urmare a diverselor ?n?elesuri care se d?deau unor dogme centrale ale religiei cre?tine ?i care nu primiser? ?nc? o interpretare oficial?. Ele nu erau simple certuri ci se realizau cu ?ntregul instrumentar logico-conceptual oferit de filosofia greac?, ating?nd nivele superioare de specula?ie filosofic?.
Disputele teologico-filosofice la care particip? c?rturarii cre?tini din Dobrogea privesc fie raportul dintre cele trei ipostaze ale Sfintei Treimi, fie raportul dintre Logos ca ipostaz? divin? ?i Iisus Hristos ca om. ?n aceast? din urm? p...