V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 14. Existenţialismul religios. Karl Jasppers şi Gabriel Marcel

14. Existen?ialismul religios. Karl Jaspers ?i Gabriel Marcel


?ncercarea de a fundamenta o teorie a existen?ei ?i valorii pe reinterpretarea conceptului de transcenden?? este caracteristic? pentru o serie de pozi?ii adoptate ?n cadrul existen?ialismului de factur? religioas?. Pentru aceast? direc?ie, vom prezenta concep?ia lui Karl Jaspers ?i cea a lui Gabriel Marcel.
Karl Jaspers este preocupat soarta omului ?ntr-un secol ?n care acumul?rile tehnico-?tiin?ifice, ca ?i dramaticele evolu?ii social-politice, departe de a fi adus mult sperata rea?ezare a comunit??ii umane pe axa unor valori neperisabile, au sporit considerabil deruta con?tiin?ei contemporanilor. Prins? ?ntre luciditatea care o ?mpiedic? s? mai ?mp?rt??easc? cuv?ntul religiei ?i nelini?tea de a nu g?si un alt temei imanent absolut, aceast? con?tiin?? cedeaz? frecvent cerin?elor imediatului, se abandoneaz? divertismentului, se pierde ?n banalitate. Din aceast? perspectiv?, reconstruc?ia filosofiei ?ntr-un chip inedit ??i propune, prin Jaspers, transformarea t?m?duitoare a sufletului uman, iar critica filosofiilor premerg?toare, eliberarea omului de obsesia posibilit??ii de a-?i g?si salvarea ?ntr-o realitate sau doctrin? dat?, ?n altceva dec?t ?n profunzimile sinelui s?u l?untric. Pentru a-?i dep??i derizoria fiin?are factic? (Dasein) ?i a accede la fiin?area de sine autentic? (Selbst-sein) care, poten?ial, ?i este imanent? f?r? s?-i fie totu?i dat?, individul va trebui s? purcead? la filosofare, prin care are loc o a doua na?tere spiritual? ?i moral? a sa.
Filosofarea este deci tema fundamental? ?i totodat? sintetizatoare a operei jaspersiene. Ea revine, cu accente ?i din unghiuri diverse, ?n toate ramifica?iile ?i momentele crea?iei, ca loc geometric al problematicii sale : prin filosofare accede omul la autenticitatea condi?iei sale, filosofia este cea care ?i mijloce?te omului „citirea cifrurilor" transcenden?ei, doar filsoful ??i poate „apropria" marile valori ale trecutului ?i doar filosofarea este formula de via?? care permite comunicarea netrucat? ?i eliberarea de sub dicteul temporalit??ii.
Ca ?i ceilal?i existen?iali?ti, Jaspers critic? metafizica tradi?ional? pentru ?nstr?inarea ei de problemele individualit??ii umane ?i situeaz? ?n centrul analizei umanului a conceptelor de existen?? ?i istoricitale. Jaspers ??i elaboreaz? conceptul central de existen?? ?n str?ns? leg?tur? cu problematica general? a fiin?ei (Sein), urm?nd etapele unui proces pur cognitiv spre a ajunge, aidoma lui Kant, la pragul ?n care cunoa?terea ??i probeaz? limitele. Critica insuficien?elor demersului ?tiin?ific nu a luat, la Jaspers, formele neg?rii valorii ?tiin?ei. C?ci, consider? g?nditorul german, f?r? ?tiin?? nu poate fi atins nici un adev?r al epocii noastre. Cunoa?terea ?tiin?ific? este un element fundamental al cercet?rii filosofice, numai c? ?tiin?a — considera Jaspers — nu poate totu?i s? ?n?eleag? propria sa ra?iune de a fi, nici nu poate ar?ta sensul vie?ii sau indica vreo direc?ie. Aici ar ?ncepe s?-?i joace rolul filosofia, care — f?r? a construi valori constr?ng?toare ?i universale pe plan ?tiin?ific — ne permite s? accedem la noi ?n?ine ; g?ndirea filosofic? influen?eaz? activitatea interioar? care se opereaz? odat? cu ea ?i elibereaz? ?n noi sursele originare, singurele care dau ?tiin?ei semnifica?ia sa.
Atunci c?nd m? ?ntreb cine sunt, ?n ce const? eul meu, m? descop?r ?n primul r?nd ca individ particular, diferit ca ?nf??i?are, temperament, reprezent?ri etc. de ceilal?i indivizi cu care convie?uiesc factic. Aflu, ?n al doilea...