V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty |
| Subiect |
Antropologie |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
28-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Ideea pe care se concentrează concepţia lui M. Merleau-Ponty despre om şi care constiuie premisa sine qua non a conceputului său de libertate defineşte corpul uman ca unitate între aspectul fizic, biologic, obiectiv şi cel psihic, subiectiv. În istoria filosofiei întâlnim ideea amintită într-o primă formă chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, aceştia susţineau că orice corp este însufleţit.
În perioada modernă s-a impus însă punctul de vedere obiectivist, potrivit căruia corpul ar fi un obiect fizic, situat în spaţiu şi timp. Această viziune şi-a găsit cea mai netă expresie în dualismul cartezian. Gândirea mea, spunea Descartes, nu influenţează întinderea mea şi nici invers, întinderea mea nu-mi influenţează gândirea. Ce-i drept, în Meditaţii despre filosofia primă şi Pasiunile sufletului el vorbea şi despre strânsa legătură dintre corp şi suflet, dar fără a-şi anula ideea separaţiei lor de principiu, substanţiale. Or, dacă se consideră că orice parte a corpului poate fi schimbată artificial, se va nega identitatea corporală, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din definiţia omului, cum gândea şi Descartes. Bunăoară, însuşi creierul, ca purtător al sufletului, ar putea fi detaşat dintr-un corp şi ataşat altui corp. În acest caz, afirmaţia „Eu sunt corpul meu” nu ar mai fi îndreptăţită. Concepţia fizicalistă despre corpul uman este prezentă şi la sfârşitul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma în lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice că natura anorganică reprezintă o prelungire a corpului omenesc..........."
BIBLIOGRAFIE
1. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepţiei, trad. Ilieş Câmpeanu şi Giorgiana Vătăşelu, Buc., Ed. Aion, 1999
2. Ioan N. Roşca, Specificul fenomenologiei franceze. Maurice Merleau-Ponty, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2001
Extras din material:
11. Fenomenologia francez?. M. Merleau-Ponty
Ideea pe care se concentreaz? concep?ia lui M. Merleau-Ponty despre om ?i care constiuie premisa sine qua non a conceputului s?u de libertate define?te corpul uman ca unitate ?ntre aspectul fizic, biologic, obiectiv ?i cel psihic, subiectiv. ?n istoria filosofiei ?nt?lnim ideea amintit? ?ntr-o prim? form? chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, ace?tia sus?ineau c? orice corp este ?nsufle?it.
?n perioada modern? s-a impus ?ns? punctul de vedere obiectivist, potrivit c?ruia corpul ar fi un obiect fizic, situat ?n spa?iu ?i timp. Aceast? viziune ?i-a g?sit cea mai net? expresie ?n dualismul cartezian. G?ndirea mea, spunea Descartes, nu influen?eaz? ?ntinderea mea ?i nici invers, ?ntinderea mea nu-mi influen?eaz? g?ndirea. Ce-i drept, ?n Medita?ii despre filosofia prim? ?i Pasiunile sufletului el vorbea ?i despre str?nsa leg?tur? dintre corp ?i suflet, dar f?r? a-?i anula ideea separa?iei lor de principiu, substan?iale. Or, dac? se consider? c? orice parte a corpului poate fi schimbat? artificial, se va nega identitatea corporal?, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din defini?ia omului, cum g?ndea ?i Descartes. Bun?oar?, ?nsu?i creierul, ca purt?tor al sufletului, ar putea fi deta?at dintr-un corp ?i ata?at altui corp. ?n acest caz, afirma?ia Eu sunt corpul meu nu ar mai fi ?ndrept??it?. Concep?ia fizicalist? despre corpul uman este prezent? ?i la sf?r?itul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma ?n lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice c? natura anorganic? reprezint? o prelungire a corpului omenesc.
?n contemporaneitate, a fost reafirmat punctul de vedere potrivit c?ruia corpul uman are ?i un caracter subiectiv. Astfel, a c??tigat teren concep?ia despre corpul uman ca semnificant sau ca sens. Orientarea care a contribuit cel mai mult la conturarea acestei viziuni a fost fenomenologia, iar ?n interiorul fenomenologiei, concep?ia lui M. Merleau-Ponty.
De fapt, fenomenologia pune ?n joc mai multe instan?e ale reflec?iei filosofice despre corp. ?n termeni fenomenologici, principalele ipostaze ale corpului sunt: corpul ?n sine, corpul pentru sine ?i corpul pentru cel?lalt.
Corpul ?n sine este cel fizic, biologic, situat ?n spa?iu ?i timp ?i, prin urmare, supus celor trei nedrept??i ontice: boala, ?mb?tr?nirea ?i moartea. Legat de timp, corpul este cea mai temporal? realitate. Este ca o clepsidr? care nu mai poate fi folosit? dup? ce nisipul s-a scurs, sau ca un orologiu care nu mai poate fi ?ntors odat? ce s-a oprit. Orice om este muritor tocmai pentru c? are un corp ?n sine. Pentru subiectivitate, corpul ?n sine este insesizabilul ?i incongitabilul, c?ci, at?t c?t r?m?ne ?n sine, el nu poate fi tr?it, resim?it ?i constituie o limit? a g?ndirii. Corpul ?n sine nu poate fi cunoscut dec?t prin analogie.
Corpul pentru sine este cel care percepe, se percepe ?i se percepe c? percepe. Or percep?ia este ?i obiectiv? ?i subiectiv?, sau, mai exact, ?n termeni fenomenologici, nu este nici obiectiv?, nici subiectiv?. ?n percep?ie exist? o trecere permanent?, un dute vino ?ntre interior ?i exterior. Prin percep?ie, corpul uman se leschide asupra lumii, a?a cum ?i lumea i se dezv?luie. M. Merleau-Ponty folose?te termenul de carne (chair) pentru a denumi acest raport imediat al corpului cu totalitatea lumii sensibile. Carnea, spune el, nu este corpul obiectiv, nu este nici corpul g?ndit de c?tre suflet ca al s?u, ci este sensibilul ?n dublu sens de ce se simte ?i cine simte.
Deci, av?nd o subiectivitate ?ncarnat?, corpul pentru si...
Materiale similare
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
| Extras din material: |
...roprie a acestei vie?i. Autorul ?nsu?i preciza c? spiritul eticii sale este spiritul unui riguros absolutism ?i obiectualism etic, al unui intuitivism emo?ional ?i "apriorism material adic? unul care ia ?n aten?ie dimensiunea con?inutului, a sensului actelor ?i compor tamentelor umane.
Cu alte cuvinte, Scheler p?r?se?te concep?ia lui Kant a asimil?rii aprioricului cu formalul. C?ci, ?n sens fenomenologic, este posibil un a priori material, care coincide cu esen?ele ?i corela?iile lor; a priori ... |
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain |
| Extras din material: |
... vorbe?te ?i de tragedia culturii sale.
?n primul r?nd, stabile?te Maritain, cultura modern? se poate caracteriza printr-o r?sturnare a ordinii scopurilor, pentru c?, ,?n loc s?-?i orienteze binele ei propriu, care este un bine terestru, c?tre via?a etern?, ea caut? scopul suprem ?n sine ?nsu?i, ?i acest scop este domina?ia materiei de c?tre om.
Apoi, ?n loc de a respecta natura ?i natura omului prin ?ndreptarea eforturilor sale c?tre perfec?iunea interioar? a ?n?elepc... |
| Nume: |
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 5. Descoperirea tragismului existenţei umane (Pascal) |
| Extras din material: |
... sale, aceasta m?sur? a existen?ei sale care hot?ra ce este bine pentru el ?i se pronun?a asupra ?elurilor sale. Dac? omul este deposedat de natura sa, el r?m?ne lipsit de orice repere ?i decade p?n? la nivelul fiarelor, devenind un animal, gata s? se transforme dintr-o specie ?n alta, dup? bunul plac al pasiunilor sale. Pe scurt, omul nu ?tie unde ?i este locul. El este ?n mod evident r?t?cit ?i dec?zut din pozi?ia sa real? ?i nu mai ?tie cum s? o reg?seasc?; o caut? pretutin deni cu nelini... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
