V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain |
| Subiect |
Antropologie |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
28-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Promovând o filosofie de inspiraţie tomistă, Jacques Maritain consideră că omul este făcut să fie o fiinţă totodată naturală şi suprana¬turală; una care, pe de o parte, moşteneşte urmările păcatului originar şi de aceea se naşte despuiată de datele graţiei, iar pe de alta este făcută pentru un scop supranatural, pentru a parveni la însăşi viaţa lui Dumnezeu.
Dezbaterea care împarte contemporanii noştri şi care ne obligă pe toţi la un act de alegere este — opinează Maritain — între două concepţii ale umanismului: una, concepţia teocentrică, sau creştină, şi alta antropocentrică, de al cărui spirit Renaşterea este cea dintîi responsabilă. Primul fel de umanism poate fi numit uma¬nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urmă, născut în Grecia, dar crescut în epoca modernă, punând în circulaţie antropocentrismul prin însuşi acest fapt: nefe¬ricirea umanismului clasic, s-ar fi denunţat singur şi, punând omul doar în relaţie cu sine, ar fi născut marea tragedie a umanismului şi a omului..........."
BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Vlăduţescu, „Jacques Maritain - eşecul umanismului teocentrist”,
în: *** Confruntări despre om şi cultură, Bucureşti, Editura Academiei, 1972
Extras din material:
V. ANTROPOLOGIA FILOSOFIC? ?N EPOCA CONTEMPORAN?
9. Umanismului integral al lui Jacques Maritain
Promov?nd o filosofie de inspira?ie tomist?, Jacques Maritain consider? c? omul este f?cut s? fie o fiin?? totodat? natural? ?i suprana tural?; una care, pe de o parte, mo?tene?te urm?rile p?catului originar ?i de aceea se na?te despuiat? de datele gra?iei, iar pe de alta este f?cut? pentru un scop supranatural, pentru a parveni la ?ns??i via?a lui Dumnezeu.
Dezbaterea care ?mparte contemporanii no?tri ?i care ne oblig? pe to?i la un act de alegere este opineaz? Maritain ?ntre dou? concep?ii ale umanismului: una, concep?ia teocentric?, sau cre?tin?, ?i alta antropocentric?, de al c?rui spirit Rena?terea este cea dint?i responsabil?. Primul fel de umanism poate fi numit uma nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urm?, n?scut ?n Grecia, dar crescut ?n epoca modern?, pun?nd ?n circula?ie antropocentrismul prin ?nsu?i acest fapt: nefe ricirea umanismului clasic, s-ar fi denun?at singur ?i, pun?nd omul doar ?n rela?ie cu sine, ar fi n?scut marea tragedie a umanismului ?i a omului.
Aparent, zice Maritain, pozi?ia cea mai favorabil? omului este cea din urm? dac?, ?n deosebire de teocentrism, face din fiin?a noastr? o existen?? uman? autonom?, un fel aparte de monad?, centrul propriilor for?e ?i posibilitatea tuturor determin?rilor sale, ?nc?t antropocentrismul ar putea s? par? temeiul ?i adev?rul umanismului, al singurului umanism posibil. Pentru c?, deocamdat?, numai ideea antropocentric? ar sus?ine optimismul uman, siguran?a ac?iunii ?i a succesului, for?a ra?iunii, pe scurt libertatea ?i puterea omului de a umaniza.
?i, de bun? seam?, doar adversarii omului, aceia care vor s?-1 destituie din statutul s?u ontologic printr-o zeificare ira?ionalist? a for?elor elementare ?i instinctive, s-ar ?mpotrivi ?n?elegerii omului ca libertate ?i putere umanizatoare.
Aparen?a ?ns?, previne Maritain, r?m?ne aparen??, un fel de hain? frumoas? care acoper? un trup ?ubred. Implic?nd o concep?ie naturalist? a omului ?i a libert??ii, cum aceast? concep?ie este fals?, umanismul antropocentric merit? numele de umanism inuman iar dialectica sa trebuie privit? ca tragedia umanismului, atotcuprinz?toare ?i demolant? a tuturor structurilor omului, culturii ?i raporturilor dintre om ?i Dumnezeu.
Omul, mai ?nt?i, ca urmare a nepotrivirilor dintre idealul ra?ionalist, abstract, ?n sens hegelian, adic? s?r?citor, ?i marile muta?ii ?n ideea de om determinate de darvinism ?i freudism, devine subiectul unor grave coliziuni.
Ra?ionalismul, cu Descartes ?i apoi cu Rousseau ?i Kant, ?nchipuind personalit??ii omului o imagine semea?? ?i splendid?, infrangibil? ?i bun? prin esen?a sa, o ?nchide ?ntr-un univers perfect. Dar ?n mai pu?in de un secol, aceast? m?ndr? perso nalitate antropocentric? se vede contrazis?, la ?nceput, de evolu?ionismul darvinist ?i, apoi, de freudism, a doua lovitur?, lovitura de gra?ie dat? omului.
Venind cu originea animalic? a omului, Darwin produce o prim? sp?rtur? ?n universul perfect ?n care ra?ionalismul modern ?nchisese fiin?a uman?, pentru c? omul, ?n aceast? manier? de a vedea lu crurile, nu apare numai ca ie?ind dintr-o lung? evolu?ie a speciilor animale (ceea ce este o chestiune de tot secundar?, pur istoric?), ci mai cu seam? ca ie?ind din aceast? evolu?ie biologic? f?r? disconti nuitate metafizic?, f?r? ca, la un moment dat, cu fiin?a uman?, un anumit lucru absolut nou s? ?nceap? : o subzisten?? spiritual? impli c?nd la fiecare na?tere a unei fiin?e umane un suflet individual, care s? fie creat de a...
Materiale similare
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
| Extras din material: |
...roprie a acestei vie?i. Autorul ?nsu?i preciza c? spiritul eticii sale este spiritul unui riguros absolutism ?i obiectualism etic, al unui intuitivism emo?ional ?i "apriorism material adic? unul care ia ?n aten?ie dimensiunea con?inutului, a sensului actelor ?i compor tamentelor umane.
Cu alte cuvinte, Scheler p?r?se?te concep?ia lui Kant a asimil?rii aprioricului cu formalul. C?ci, ?n sens fenomenologic, este posibil un a priori material, care coincide cu esen?ele ?i corela?iile lor; a priori ... |
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty |
| Extras din material: |
...voc. Dup? cum observ? ?i J. Piaget, de?i mult mai ra?ional ?n raport cu un subiectivism net, M. Merleau-Ponty nu dep??e?te, totu?i, terenul subiectivit??ii, ad?ug?nd doar c? subiectivitatea este fundamental ambigu?.
Pe solul perceptivismului s?u neutralist, M. Merleau-Ponty ??i ?nal?? ?i concep?ia despre libertate. Precum se ?tie, filosofia raporteaz? libertatea la necesitate ?i anume, la constr?ngerile din interiorul subiectivit??ii, pe de o parte, ?i la cele extrasubiective, legate de corp, ... |
| Nume: |
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 5. Descoperirea tragismului existenţei umane (Pascal) |
| Extras din material: |
... sale, aceasta m?sur? a existen?ei sale care hot?ra ce este bine pentru el ?i se pronun?a asupra ?elurilor sale. Dac? omul este deposedat de natura sa, el r?m?ne lipsit de orice repere ?i decade p?n? la nivelul fiarelor, devenind un animal, gata s? se transforme dintr-o specie ?n alta, dup? bunul plac al pasiunilor sale. Pe scurt, omul nu ?tie unde ?i este locul. El este ?n mod evident r?t?cit ?i dec?zut din pozi?ia sa real? ?i nu mai ?tie cum s? o reg?seasc?; o caut? pretutin deni cu nelini... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. Umanismului integral” al lui Jacques Maritain"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
