III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder
Pagina principala >>
Antropologie >> III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder
| Numar pagini |
4 |
| Nume |
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder |
| Subiect |
Antropologie |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................."
BIBLIOGRAFIE
1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000
Extras din material:
8. Limbajul drept cheie a ?n?elegerii omului ?n antropologia lui Herder
Contemporan cu Kant, Herder joac? un rol proeminent ?n antropologia filosofic?. Antropologia lui Herder va fi dezvoltat? pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit c?reia limbajul este un monopol al omului, prin critica ?ndreptat? ?mpotriva a dou? puncte de vedere r?sp?ndite ?n vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologic?, consider? c? din perfec?iunea gramatical? ?i logic? a limbajului se poate deduce c? Dumnezeu este Creatorul s?u. Herder sus?ine c? omul dispune de un bogat limbaj al senza?iilor care nu poate fi transcris ?n mod univoc ?n litere. Interjec?iile sunt involuntare, legate de context ?i totodat? au putere de comunicare, adic? pot fi ?n?elese de semeni. Cu toate aces tea, limbajul senza?iilor este comun oamenilor ?i animalelor:
Interjec?iile sunt nespecifice doar at?ta vreme c?t sunt considerate ?n mod abstract, ?ntr-o situa?ie concret?, oh-ul unui ?ndr?gostit ce ofteaz? se deosebe?te net de oh-ul care exprim? surprinderea. Herder respinge a?adar teza teologic? privind originea limbaju lui prin referirea la interjec?ii. Dar, ?n acela?i timp, o va continua cu presupunerea c? Dumnezeu i-a dat omului ra?iunea. Aceasta ?ns? are nevoie de limb? pentru a se putea dez volta.
Teza teologic? duce la o aporie: c?ci, pe de-o parte, Dumnezeu i-a d?ruit omului limbajul ca s?-?i dezvolte ra?iunea, pe de alt? parte, omul trebuie s? dispun? de ra?iune, ?i deci de limbaj, ca s? poat? ?n?elege cerin?ele lui Dumnezeu. Herder rezolv? aceast? aporie spun?nd c? limbajul ?i ra?iunea trec una ?n cealalt? alta, se presupun reciproc. Dac? ra?iunea omului nu a fost posibil? f?r? limbaj, atunci inventarea de c?tre om a acestuia din urm? este la fel de caracteristic?, primordial?, veche ?i natural? ca ?i folosirea celei dint?i.
Teza senzualist? privind originea limbii, reprezentat? de Condillac ?i Rousseau, se sprijin? pe componenta expresiv? a limbajului. Herder accept? aceast? tez?. Ea este acti vat? ?n special ?n utilizarea poetic? a limbajului. Teoria senzualist? e?ueaz? pentru c? inter preteaz? limbajul omului ca fiind un contract social. Potrivit acestuia, oamenii ar fi stabilit prin contract ce sunete fonetice ?i gesturi corespund semnifica?iilor abstracte. Dar cum s? ajung? oamenii la un consens, c?nd mijlocul de comunicare nu este c?tu?i de pu?in dez voltat ? Teoria senzualist? presupune ceea ce dore?te de fapt s? demonstreze.
Herder rezolv? aporiile teologice ?i senzualiste printr-un recurs la situa?ia antropo logic? ini?ial? a omului. Celelalte dou? teorii e?ueaz? pentru c? nu se raporteaz? ?ndeajuns la om. Nici de la Dumnezeu, nici de la animale nu ob?inem clarific?ri cu privire la limbaj. Privind euristic spre regnul animal, Herder afirm?: ?n ceea ce prive?te ?nzestrarea fizic?, ani malele se pot adapta optim la condi?iile specifice de mediu ?n care tr?iesc. Sim?urile lor sunt adecvate la ambian?ele preexistente. Fiecare animal are cercul s?u de care apar?ine din momentul na?terii, ?n care r?m?ne ?ntreaga lui via?? ?i ?n care moare. ?ns? pe m?sur? ce sunt mai ascu?ite sim?urile animalelor ?i cu c?t sunt pro dusele lor mai minunate, cercul lor este mai mic, iar produsele lor sunt mai unice.
Omul ?ns? nu are o sfer? at?t de str?mt? ?i uniform?. Sim?urile sale nu sunt ?ndreptate asupra unui singur lucru: el are sim?uri pentru toate ?i, bine?n?eles, sim?uri mai slabe ?i mai tocite. Specializarea ne?ndestul?toare a sim?urilorji organelor precum ?i lipsa unei siguran?e a instinctelor sunt compensate la om pri...
Materiale similare
| Nume: |
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 5. Descoperirea tragismului existenţei umane (Pascal) |
| Extras din material: |
... sale, aceasta m?sur? a existen?ei sale care hot?ra ce este bine pentru el ?i se pronun?a asupra ?elurilor sale. Dac? omul este deposedat de natura sa, el r?m?ne lipsit de orice repere ?i decade p?n? la nivelul fiarelor, devenind un animal, gata s? se transforme dintr-o specie ?n alta, dup? bunul plac al pasiunilor sale. Pe scurt, omul nu ?tie unde ?i este locul. El este ?n mod evident r?t?cit ?i dec?zut din pozi?ia sa real? ?i nu mai ?tie cum s? o reg?seasc?; o caut? pretutin deni cu nelini... |
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
| Extras din material: |
...roprie a acestei vie?i. Autorul ?nsu?i preciza c? spiritul eticii sale este spiritul unui riguros absolutism ?i obiectualism etic, al unui intuitivism emo?ional ?i "apriorism material adic? unul care ia ?n aten?ie dimensiunea con?inutului, a sensului actelor ?i compor tamentelor umane.
Cu alte cuvinte, Scheler p?r?se?te concep?ia lui Kant a asimil?rii aprioricului cu formalul. C?ci, ?n sens fenomenologic, este posibil un a priori material, care coincide cu esen?ele ?i corela?iile lor; a priori ... |
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain |
| Extras din material: |
... vorbe?te ?i de tragedia culturii sale.
?n primul r?nd, stabile?te Maritain, cultura modern? se poate caracteriza printr-o r?sturnare a ordinii scopurilor, pentru c?, ,?n loc s?-?i orienteze binele ei propriu, care este un bine terestru, c?tre via?a etern?, ea caut? scopul suprem ?n sine ?nsu?i, ?i acest scop este domina?ia materiei de c?tre om.
Apoi, ?n loc de a respecta natura ?i natura omului prin ?ndreptarea eforturilor sale c?tre perfec?iunea interioar? a ?n?elepc... |
| Nume: |
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty |
| Extras din material: |
...voc. Dup? cum observ? ?i J. Piaget, de?i mult mai ra?ional ?n raport cu un subiectivism net, M. Merleau-Ponty nu dep??e?te, totu?i, terenul subiectivit??ii, ad?ug?nd doar c? subiectivitatea este fundamental ambigu?.
Pe solul perceptivismului s?u neutralist, M. Merleau-Ponty ??i ?nal?? ?i concep?ia despre libertate. Precum se ?tie, filosofia raporteaz? libertatea la necesitate ?i anume, la constr?ngerile din interiorul subiectivit??ii, pe de o parte, ?i la cele extrasubiective, legate de corp, ... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
