Nicolai Hartmann, Simţul pentru comic şi formele lui
| Numar pagini |
4 |
| Nume |
Nicolai Hartmann, Simţul pentru comic şi formele lui |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Comicul ca temă a esteticii are o sferă simţitor mai îngustă decât sublimul de pildă şi decât graţiosul: el este cu adevărat dominant numai într-o singură artă, în creaţia poetică. Fără îndoială, îl cunosc şi arta desenului şi pictura - să ne gândim la caricatură -, dar un rol mai mare nu joacă acolo. Muzicii şi arhitecturii, el îi este cu totul străin în esenţă; numai în muzica programatică, el se furişează uneori - prin mijlocirea cuvântului, al cărui acompaniament este muzica. Pe de altă parte, şi viaţa - fără orice artă - este plină de comic. Numai că: l-am vedea noi acolo fără ochiul poetului?
În anumite limite, da. Facem - în măsura în care avem ochi pentru el - mult haz în viaţă de comicul involuntar din conduita omului. Orice stângăcie, orice alunecare, orice mişcare nepotrivită ne poate provoca râsul. Râsul poate fi şi cu totul fără inimă, căci cel păgubos trebuie să se aştepte să fie luat în râs.............."
Extras din material:
Nicolai Hartmann, Sim?ul pentru comic ?i formele lui
Comicul ca tem? a esteticii are o sfer? sim?itor mai ?ngust? dec?t sublimul de pild? ?i dec?t gra?iosul: el este cu adev?rat dominant numai ?ntr-o singur? art?, ?n crea?ia poetic?. F?r? ?ndoial?, ?l cunosc ?i arta desenului ?i pictura - s? ne g?ndim la caricatur? -, dar un rol mai mare nu joac? acolo. Muzicii ?i arhitecturii, el ?i este cu totul str?in ?n esen??; numai ?n muzica programatic?, el se furi?eaz? uneori - prin mijlocirea cuv?ntului, al c?rui acompaniament este muzica. Pe de alt? parte, ?i via?a - f?r? orice art? - este plin? de comic. Numai c?: l-am vedea noi acolo f?r? ochiul poetului?
?n anumite limite, da. Facem - ?n m?sura ?n care avem ochi pentru el - mult haz ?n via?? de comicul involuntar din conduita omului. Orice st?ng?cie, orice alunecare, orice mi?care nepotrivit? ne poate provoca r?sul. R?sul poate fi ?i cu totul f?r? inim?, c?ci cel p?gubos trebuie s? se a?tepte s? fie luat ?n r?s.
Ce este ,,luarea ?n r?s"? Ea nu este mai ?nt?i nimic altceva dec?t bucuria fa?? de comicul involuntar din via??. Dincolo de aceasta, ea poate deveni foarte nepl?cut?, c?nd scoate ?n lumin? ?i amplific? inten?ionat sl?biciuni, pentru a le da prad?, astfel asezonate, r?sul celorlal?i. Luarea ?n r?s nu este dreapt?.
Dar este amuzamentul, cu care r?spl?tim comicul ?n via??, drept? Nu este adesea ?i el foarte lipsit de inim?, lipsit de suflet? Iat? pe spectator ?n fa?a nenorocirii semenului s?u - desigur nu mare, totu?i sup?r?toare, - privind-o ?i amuz?ndu-se. Chiar c?nd amuzamentul nu este r?ut?cios, el respinge, nimice?te. Oricine ?tie c? r?sul poate ,,ucide". Exist? oameni care tr?iesc interior ?n ?ntregime din amuzamentul pe contul altora. Orice mic? gaf? este umflat?, folosit? drept glum?, ?i cel atins este astfel cobor?t.
Te ?ntrebi ?n fa?a acestei situa?ii: este vorba ?n comic cu adev?rat de o valoare estetic?, ?n genere de o gustare a frumosului, de un fenomen estetic?
La aceasta trebuie s? r?spundem: da! C?ci nu este vorba aici de valoarea sau non-valoarea moral? a unei atitudini estetice, ci doar de caracterul ei estetic. Acesta poate fi ?ndrept??it, poate avea valoare cu totul estetic?, chiar c?nd atitudinea are o latur? ?ndoielnic? din punct de vedere moral.
Nu este necesar ca ea s? aib? o atare latur?. Amuzamentul pe care comicul ?l provoac? poate fi cu totul nevinovat. S? lu?m fenomenul pe latura lui u?oar?: amuzamentul fa?? de comic ?n via?? nu e nevoie s? ?ncline numai dec?t spre bucuria de r?ul altuia - ?i poate c? aceasta nu se ?nt?mpl? dec?t la omul lipsit de maturitate moral?; de cel matur se g?se?te mai aproape o alt? nuan?? a atitudinii: el prive?te ?i r?de o clip?, sau z?mbe?te u?or ?i plin de ?n?elepciune, ?i apoi uit?. C?ci aceste mici calamit??i sunt at?t de cunoscute.
Aceasta e drept, nu este o dovad? c? pl?cerea ?n fa?a comicului este o pl?cere estetic?, - este ?ns? o dovad? c? ea poate fi aceasta; adic? o dovad? c? apropierea de atitudinea lipsit? de inim? ?i de suflet nu o ?mpiedic? de a fi pl?cere de ordin estetic. Ca atitudine estetic?, pl?cerea lipsit? de inim? fa?? de comic se poate deosebi de cea plin? de inim? ?i ?n?elegere; pl?cere estetic? fa?? de comic ca atare este totu?i una ca ?i cealalt?. Deosebirea atitudinilor este ?n prima linie de ordin moral: una ?nclin? spre frivolitate ?i arogan??, cealalt? prezint? o tr?s?tur? de ?n?elepciune.
Caracterul cu adev?rat estetic al pl?cerii se g?se?te ?n ambele cazuri ?n faptul c? ea este pur obiectiv? ?i f?r? interes practic. Ea nu prive?te niciodat? persoana lovit?, ci fenomenul, ?nt?mpl...
Materiale similare
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
Frumosul - Generalitati |
| Extras din material: |
...lui, ci ceea ce lumineaz? simetria, adic? forma intern?, sufletul. Pentru Plotin, frumosul nu depinde de simetrie ?i pentru c?, dac? ar fi a?a, atunci ar rezulta c? frumoase sunt doar obiectele complexe. Or, arat? el, frumosul este prezent ?i-n lucruri simple, precum culoarea, un sunet izolat, fulgerul, aurul sau soarele. De asemenea, dac? frumosul ar depinde de propor?ii, atunci fa?a ar fi ?ntotdeauna frumoas? la cei mai mul?i oameni. Frumoas? ?ns? este expresia, iar expresia nu-i neap?rat prod... |
| Nume: |
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
| Extras din material: |
...p mai des?v?r?it c?te un gen, din ?irul finit de genuri estetice pe care se ?ntemeia respectivul sistem.
De la Platon, principal?, dac? nu ?i unic?, este considerat? categoria frumosului, ?n opozi?ie, cu aceea a dulcelui ?i a pl?cutului. Kant, doar, a valorificat doctrina despre sublim ?i a lui pseudo-Longin ?i teoria cu tendin?e preromantice a lui Burke, construind un sistem polar de opozi?ii estetice, bazate pe antiteza categorial? ?ntre frumos ?i sublim. ?n felul acesta se exprim? un oareca... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Nicolai Hartmann- Simţul pentru comic şi formele lui"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
