Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Gustul şi publicul
Opera formează, în primul rând, gustul. Mai înainte însă de a dezvolta această idee, trebuie să distingem două concepţii asupra gustului. În general, gustul exprimă subiectivitatea în ceea ce acesta are mai arbitrar şi mai imperios: în înclinaţiile şi preferinţele sale. E un fapt că muzicii romantice îi prefer muzica clasică, după cum tot aşa, e un fapt că prefer carnea bine friptă şi vinul sec: non disputandum. O psihanaliză existenţială ar putea arăta, probabil, că fiecare alegere exprimă şi confirmă o manieră unică de a fi în lume, alegere atemporală care îmi pecetluieşte destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru că ele participă la însuşi ireductibilul care este, în fond, natura mea şi mărturia finitudinii mele. Dar, astfel înţeleasă, şi chiar dacă încă se defineşte ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoaşte în conţinuturile sau în reacţiile sale: ea se referă la sine mai curând decât la lume. În acest fel, gusturile estetice exprimă reacţia naturii mele în raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul că trebuie să fiu mai atent la mine, decât la obiect - mai atent, în primul rând, la plăcerea mea - căci ele se măsoară prin plăcerea pe care o găsesc în experienţa estetică, plăcere care nu-şi are obârşia, ca atare, în obiect cât în mine sau, mai degrabă, în acordul meu cu obiectul, în sentimentul pe care îl încerc, şi anume acela de a fi confirmat în fiinţa mea sau de a fi relevat mie însumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, în virtutea a ceea ce sunt..............."
Extras din material:
( Mikel Dufrenne, Gustul ?i publicul
Mikel Dufrenne, Fenomenologia experien?ei estetice, Percep?ia estetic?, vol. I, Editura Meridiane, pp. 118-130
Gustul ?i publicul
Opera formeaz?, ?n primul r?nd, gustul. Mai ?nainte ?ns? de a dezvolta aceast? idee, trebuie s? distingem dou? concep?ii asupra gustului. ?n general, gustul exprim? subiectivitatea ?n ceea ce acesta are mai arbitrar ?i mai imperios: ?n ?nclina?iile ?i preferin?ele sale. E un fapt c? muzicii romantice ?i prefer muzica clasic?, dup? cum tot a?a, e un fapt c? prefer carnea bine fript? ?i vinul sec: non disputandum. O psihanaliz? existen?ial? ar putea ar?ta, probabil, c? fiecare alegere exprim? ?i confirm? o manier? unic? de a fi ?n lume, alegere atemporal? care ?mi pecetluie?te destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru c? ele particip? la ?nsu?i ireductibilul care este, ?n fond, natura mea ?i m?rturia finitudinii mele. Dar, astfel ?n?eleas?, ?i chiar dac? ?nc? se define?te ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoa?te ?n con?inuturile sau ?n reac?iile sale: ea se refer? la sine mai cur?nd dec?t la lume. ?n acest fel, gusturile estetice exprim? reac?ia naturii mele ?n raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul c? trebuie s? fiu mai atent la mine, dec?t la obiect - mai atent, ?n primul r?nd, la pl?cerea mea - c?ci ele se m?soar? prin pl?cerea pe care o g?sesc ?n experien?a estetic?, pl?cere care nu-?i are ob?r?ia, ca atare, ?n obiect c?t ?n mine sau, mai degrab?, ?n acordul meu cu obiectul, ?n sentimentul pe care ?l ?ncerc, ?i anume acela de a fi confirmat ?n fiin?a mea sau de a fi relevat mie ?nsumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, ?n virtutea a ceea ce sunt.
Or, aceast? ?ntoarcere la sine, chiar prin intermediul obiectului estetic, nu este, ?n experien?a estetic?, esen?ial?. Alain a sugerat acest lucru spun?nd c? pl?cerea nu este un element necesar ?n aceast? experien??, ?i c? frumosul treze?te mai degrab? sentimentul sublimului. Sublimul va fi atunci, ?ntr-un sens pu?in deviat, sentimentul ?nstr?in?rii noastre ?n obiectul estetic, sacrificiul subiectivit??ii, pe scurt, sentimentul care apare atunci c?nd se renun?? la orice sentiment, la orice ?ntoarcere la sine pentru a fi al obiectului: c?nd subiectivitatea este sublimat?. ?n aceast? situa?ie, subiectivitatea este proiect al lumii mai degrab? dec?t ?ntoarcere la sine, ea intervine spre a cunoa?te mai degrab? dec?t spre a prefera. Iat? ceea ce ne oblig? s? definim gustul prin opozi?ie cu gusturile. Gustul poate orienta gusturile, dar poate s? mearg? ?i ?mpotriva lor: nu-mi place aceast? oper?, dar sunt capabil s-o apreciez, s-o recunosc. ?n timp ce gusturile sunt determinate, gustul nu este exclusiv. A avea gust, ?nseamn? a fi capabil de judecat? dincolo de prejudec??i ?i parti-pris-uri. A?a cum observa Kant, aceast? judecat? este susceptibil? s? se ridice la universalitate. Aceasta, pentru c? ea nu-mi cere dec?t s? fiu atent la obiect - nu o decizie: opera ?ns??i este aceea care se ?nf??i?eaz? ?i se judec?. S? not?m, ?n acest sens, c? judec?tor drept este acela care las? adev?rul s? se dezv?luie ?i care se mul?ume?te s? pronun?e sanc?iunea: acuzatul este acela care se condamn?. A judeca bine, ?nseamn? a ne ab?ine s? judec?m ?n m?sura ?n care judecata este prejudecat? ?i arbitrar; ?nseamn? a prefera preferabilul numai ?ntruc?t el se manifest? ca atare, f?r? s? formul?m o preferin?? sau s? ne str?duim s? l?s?m preferin?ele deoparte. A avea gust ?nseamn? a nu avea gusturi, ?i iat? pentru ce bunul gust rezid? mai degrab? ?n ne-alegere dec?t ?n alegeri. Hot?r?t, gustul poate inspir...
Materiale similare
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
| Extras din material: |
...p mai des?v?r?it c?te un gen, din ?irul finit de genuri estetice pe care se ?ntemeia respectivul sistem.
De la Platon, principal?, dac? nu ?i unic?, este considerat? categoria frumosului, ?n opozi?ie, cu aceea a dulcelui ?i a pl?cutului. Kant, doar, a valorificat doctrina despre sublim ?i a lui pseudo-Longin ?i teoria cu tendin?e preromantice a lui Burke, construind un sistem polar de opozi?ii estetice, bazate pe antiteza categorial? ?ntre frumos ?i sublim. ?n felul acesta se exprim? un oareca... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Frumosul - Generalitati |
| Extras din material: |
...lui, ci ceea ce lumineaz? simetria, adic? forma intern?, sufletul. Pentru Plotin, frumosul nu depinde de simetrie ?i pentru c?, dac? ar fi a?a, atunci ar rezulta c? frumoase sunt doar obiectele complexe. Or, arat? el, frumosul este prezent ?i-n lucruri simple, precum culoarea, un sunet izolat, fulgerul, aurul sau soarele. De asemenea, dac? frumosul ar depinde de propor?ii, atunci fa?a ar fi ?ntotdeauna frumoas? la cei mai mul?i oameni. Frumoas? ?ns? este expresia, iar expresia nu-i neap?rat prod... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Mikel Dufrenne- Gustul şi publicul"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
