Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective
| Numar pagini |
4 |
| Nume |
Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
" Calităţile afective dezvăluie, într-adevăr, un aspect important care trebuie pus acum în discuţie. Ele constituie, mai întâi, a priori-urile care suntem şi, de asemenea, pe cele pe care le cunoaştem. În general, cunoaştem deja a priori-urile corporale, intelectuale sau afective şi trăim având ca temei această cunoaştere ce precede orice achiziţie. Le cunoaştem, adică, înaintea oricărei experienţe. Să precizăm însă că e vorba de o cunoaştere care poate să rămână implicită, chiar dacă acţionează, dar care, în momentul explicitării, se traduce în propoziţii care forţează asentimentul. Chiar dacă a priori-urile sunt indefinibile, aşa cum am văzut în cazul calităţilor afective, ele sunt, totuşi, cunoscute. E vorba de o cunoaştere care nu înşeală. A priori -urile prezenţei apar, mai întâi, ca insesizabile: cum să exprimăm modul singular în care un organism singular, potrivit constituţiei proprii, se raportează la un mediu, se instalează în el şi i se ajustează, trăieşte şi moare? Şi totuşi, ştim să recunoaştem imediat o fiinţă vie şi să-i înţelegem demersurile. Pe temeiul acestei cunoaşteri a priori, biologia şi psihologia comprehensivă - cărora Goldstein le-a trasat programul - pot institui o ştiinţă a comportamentului, pot arăta în ce fel fiinţa vie îşi utilizează corpul potrivit modului în care utilizează.........."
Extras din material:
Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective
Mikel Dufrenne, Fenomenologia experien?ei estetice, Percep?ia estetic?, vol. II, Editura Meridiane, pp. 151-160, 163-164.
Calit??ile afective dezv?luie, ?ntr-adev?r, un aspect important care trebuie pus acum ?n discu?ie. Ele constituie, mai ?nt?i, a priori-urile care suntem ?i, de asemenea, pe cele pe care le cunoa?tem. ?n general, cunoa?tem deja a priori-urile corporale, intelectuale sau afective ?i tr?im av?nd ca temei aceast? cunoa?tere ce precede orice achizi?ie. Le cunoa?tem, adic?, ?naintea oric?rei experien?e. S? preciz?m ?ns? c? e vorba de o cunoa?tere care poate s? r?m?n? implicit?, chiar dac? ac?ioneaz?, dar care, ?n momentul explicit?rii, se traduce ?n propozi?ii care for?eaz? asentimentul. Chiar dac? a priori-urile sunt indefinibile, a?a cum am v?zut ?n cazul calit??ilor afective, ele sunt, totu?i, cunoscute. E vorba de o cunoa?tere care nu ?n?eal?. A priori -urile prezen?ei apar, mai ?nt?i, ca insesizabile: cum s? exprim?m modul singular ?n care un organism singular, potrivit constitu?iei proprii, se raporteaz? la un mediu, se instaleaz? ?n el ?i i se ajusteaz?, tr?ie?te ?i moare? ?i totu?i, ?tim s? recunoa?tem imediat o fiin?? vie ?i s?-i ?n?elegem demersurile. Pe temeiul acestei cunoa?teri a priori, biologia ?i psihologia comprehensiv? - c?rora Goldstein le-a trasat programul - pot institui o ?tiin?? a comportamentului, pot ar?ta ?n ce fel fiin?a vie ??i utilizeaz? corpul potrivit modului ?n care utilizeaz? lumea ?i s? enun?e, ?n consecin??, a priori-urile corporale cum ar fi; a m?nca, a ataca, a dormi - a priori-uri care alc?tuiesc schemele acestei utiliz?ri. Dar chiar a priori-urile reprezent?rii, ?n r?d?cina lor existen?ial?, nu sunt cunostibile ?nc?: intui?ia pur? nu e sesizabil? pentru c? ea nu e dec?t posibilitatea intui?iei, modul ?n care subiectul se deschide existentului: de aici caracterele spa?iului ?i timpului, caractere pe care nu le putem percepe dec?t ca ceea ce descoper? privirea, pe care niciodat? nu le putem soma ?i care preludeaz? orice dat. ?n ceea ce prive?te a priori-urile intelectului, a priori-uri care constituie fundamentul posibilit??ii de a judeca - acestea nu fac dec?t s? determine obiectivitatea obiectului, a unui obiect care nu e nimic altceva dec?t obiectivitatea sa, un pre-obiect, ?ntr-un anume fel, a c?rui singur? proprietate este unitatea anterioar? oric?rei diversit??i: acest act fundamental prin care un subiect deschide, cum spune Heidegger, orizontul de unitate" necesar oric?rei cunoa?teri, nu mai poate fi sesizabil ?n el ?nsu?i. ?i totu?i, cel pu?in sub aspectul lor constituant, aceste a priori-uri fac loc unei ?tiin?e pure ale c?rei propozi?ii au un caracter apodictic. Observa?iile de mai sus ??i men?in valabilitatea ?i ?n ceea ce prive?te a priori-urile afective: ele sunt: desigur, insesizabile ?i, ca atare, cad ?n sfera sentimentului. Totu?i, trebuie s? avem cuno?tin?a lor, mai ?nainte chiar ca sentimentul s? ni le releve, a?a cum spa?iul ?l cunoa?tem ?naintea geometriei: dac? putem sim?i tragicul lui Racine, pateticul lui Beethoven sau senin?tatea lui Bach, aceasta este posibil pentru c? avem o oarecare idee, anterioar? oric?rui sentiment, despre tragic, despre patetic, sau senin, adic? despre ceea ce de aici ?nainte vom numi categorii afective. Categoriile afective, s? preciz?m, sunt, ?n raport cu calit??ile afective ceea ce generalul este pentru particular ?i, de asemenea, ceea ce cunoa?terea a priori-ului este a priori.
Observ?m c? e posibil ca aceste categorii s? nu poate face obiectul unei estetici pure ?n sens...
Materiale similare
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
| Nume: |
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
| Extras din material: |
...p mai des?v?r?it c?te un gen, din ?irul finit de genuri estetice pe care se ?ntemeia respectivul sistem.
De la Platon, principal?, dac? nu ?i unic?, este considerat? categoria frumosului, ?n opozi?ie, cu aceea a dulcelui ?i a pl?cutului. Kant, doar, a valorificat doctrina despre sublim ?i a lui pseudo-Longin ?i teoria cu tendin?e preromantice a lui Burke, construind un sistem polar de opozi?ii estetice, bazate pe antiteza categorial? ?ntre frumos ?i sublim. ?n felul acesta se exprim? un oareca... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Mikel Dufrenne- Categorii estetice - categorii afective"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
