Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicită adevărul? Ni se pare că, oricare ar fi apropierea dintre frumos şi adevăr, aceste două atitudini diferă sub trei aspecte. Nu stăpânim în acelaşi fel, mai întâi, adevărul şi frumosul. Evident, şi unul şi altul pot să apară ca un dat; sunt tot atât de dezarmat şi de convins prin evidenţa raţională cât şi prin evidenţa estetică, astfel încât pot spune deopotrivă: verum index sui şi pulchrum index sui. Şi dacă se pretinde că adevărul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutită de ambiţie sau de avariţie, ne putem aştepta la protestul apostolilor cunoaşterii dezinteresate şi care consideră cunoaşterea ca ultim scop al contemplării. Trebuie să dezvoltăm, totuşi, această diferenţă: chiar când parvine la acel punct maxim de puritate, în abdicarea puterii, cercetarea adevărului vizează o apropiere, operaţiune ce se pretează la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adevărului rămâne întotdeauna preţul unei asceze: plăcerea pe care o încerc e aceea a unei cuceriri. Adevărul poate să mi se impună ca o graţie - ,,atenţia este o rugăciune naturală" - şi a trebuit............"
Extras din material:
Mikel Dufrenne, Atitudinile ?n fa?a frumosului ?i adev?rului
Mikel Dufrenne, Fenomenologia experien?ei estetice, Percep?ia estetic?, vol. II, Editura Meridiane, pp. 112-114
Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicit? adev?rul? Ni se pare c?, oricare ar fi apropierea dintre frumos ?i adev?r, aceste dou? atitudini difer? sub trei aspecte. Nu st?p?nim ?n acela?i fel, mai ?nt?i, adev?rul ?i frumosul. Evident, ?i unul ?i altul pot s? apar? ca un dat; sunt tot at?t de dezarmat ?i de convins prin eviden?a ra?ional? c?t ?i prin eviden?a estetic?, astfel ?nc?t pot spune deopotriv?: verum index sui ?i pulchrum index sui. ?i dac? se pretinde c? adev?rul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutit? de ambi?ie sau de avari?ie, ne putem a?tepta la protestul apostolilor cunoa?terii dezinteresate ?i care consider? cunoa?terea ca ultim scop al contempl?rii. Trebuie s? dezvolt?m, totu?i, aceast? diferen??: chiar c?nd parvine la acel punct maxim de puritate, ?n abdicarea puterii, cercetarea adev?rului vizeaz? o apropiere, opera?iune ce se preteaz? la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adev?rului r?m?ne ?ntotdeauna pre?ul unei asceze: pl?cerea pe care o ?ncerc e aceea a unei cuceriri. Adev?rul poate s? mi se impun? ca o gra?ie - ,,aten?ia este o rug?ciune natural?" - ?i a trebuit cel pu?in s? merit acest dar deschiz?ndu-m? lui. C?nd adev?rul s-a prins ?n n?vod, pot revendica proprietatea asupra lui ?ntruc?t l-am urm?rit cu ?nver?unare. Se ?nt?mpl? deci, ca st?p?nirea adev?rului s? fie avari?ioas? dac?, ?nchis? oric?rei no?iuni de gratuitate, ea consider? adev?rul ca o avere cucerit? ?n mare lupt?. F?r? ?ndoial? c? experien?a estetic? presupune, de asemenea, o ascez?: e vorba de o educa?ie care ascute gustul ?i-?i face loc ?mpresur?nd orice prejudecat?; reflec?ia prin care ne sensibiliz?m ?n fa?a frumosului este, de asemenea, un efort. Dar, oric?t de constant ?i de hot?r?t ar fi, acest efort nu poate merita integral gra?ia - iat? prin ceea ce se disting cele dou? atitudini. Adev?rul implic? certitudinea, ?n timp ce experien?a estetic? comport? impresia c? ceva ?mi este oferit, ceva care nu depinde cu nimic de cercetarea ?i de zeului meu. A?a cum la Rimbaud, chiar dac? Animus face menajul, Anima nu va veni dec?t dac? i se c?nt?; ca ?i ?n cazul artistului: toate ?iretlicurile talentului nu-l dispenseaz? de inspira?ie; ca ?i ?n cazul spectatorului: toate avertismentele criticii, toate demersurile, reflec?iei nu sunt suficiente pentru a produce irezistibila eviden?? a frumosului. ,,C?utam frumuse?ea ?i te-am g?sit", zice Pelléas: ?ntre cercetare ?i descoperire exist? un abis pe care prezen?a ?l umple printr-un miracol ?ntotdeauna nou.
?n al doilea r?nd, adev?rul ?i frumosul nu pot fi girate ?n acela?i fel. Acest adev?r pe care l-am cucerit va fi tratat ca o avere; el va fi capitalizat, mo?tenit, schimbat; posed adev?rul, dar sunt posedat de frumos. Totu?i, ar trebui s? distingem dou? tipuri de adev?ruri. Adev?rurile necesare, de tip ra?ional, ?i adev?rurile pe care le putem numi, ?n mare, intuitive ?i subiective: vorbim aici de primele, de adev?rurile care se rezolv? ?n cunoa?tere, adic? acela care se exprim? ?n formule demonstrate, adev?ruri de care dispun prin obi?nuin?? ?i care nu pierd nimic din virtu?i dac? r?m?n neutralizate. ?n fa?a acestora atitudinea noastr? va fi ?ntruc?tva aceea a unui demiurg, ?i e ?ntru totul legitim ca un oarecare orgoliu s? se manifeste aici; manipularea adev?rului m? trimite la mine ?nsumi ?i m? invit? s? m? bucur de purtarea mea. Dimpotr...
Materiale similare
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: |
...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera).
§ 15
Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Frumosul - Generalitati |
| Extras din material: |
...lui, ci ceea ce lumineaz? simetria, adic? forma intern?, sufletul. Pentru Plotin, frumosul nu depinde de simetrie ?i pentru c?, dac? ar fi a?a, atunci ar rezulta c? frumoase sunt doar obiectele complexe. Or, arat? el, frumosul este prezent ?i-n lucruri simple, precum culoarea, un sunet izolat, fulgerul, aurul sau soarele. De asemenea, dac? frumosul ar depinde de propor?ii, atunci fa?a ar fi ?ntotdeauna frumoas? la cei mai mul?i oameni. Frumoas? ?ns? este expresia, iar expresia nu-i neap?rat prod... |
| Nume: |
Frumosul |
| Extras din material: |
... o veselie nesf?r?it?, care ne provoac? r?sul. Ur?tul se elibereaz? ?n acest proces de natura sa hibrid?, egosist?. ??i recunoa?te neputin?a ?i devine comic. Tot ceea ce este comic include ?n sine un moment ce se comport? negativ fa?? de idealul simplu ?i pur, dar aceast? nega?ie devine ?n el aparen?? ?i este anulat?. Idealul pozitiv poate fi recunoscut ?n comic pentru c? ?i ?n m?sura ?n care aspectul s?u negativ se estompeaz?.
Considerarea ur?tului este astfel precis limitat? prin ?nse?i esen... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Mikel Dufrenne- Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
