Mihai Ralea, Mecanismele de realizare a comicului

Mihai Ralea, Mecanismele de realizare a comicului
S? examin?m acum mecanismul de realizare a comicului. ?ncerc?rile de a explica comicul sunt numeroase. Ele pornesc de la Aristotel ?i ajung p?n? la Bergson. Fiecare explic? ?n sine o alt? spe?? de comic, dar toate au ceva comun. Toate ?nf??i?eaz? mecanismul comicului drept un efect de contrast a doi termeni de importan?? egal?, care se rezolv? printr-un sentiment agreabil. Teoria sus?inut? de Kant spune c? ob?inem efecte de comic de c?te ori o preten?ie sau o iluzie de preten?ie, de la care a?tept?m o realizare se degradeaz? brusc ?ntr-o nulitate, ?n nimic. De exemplu sfor??rile unui clovn care vrea s? sar? peste un cal, dar care dup? ce se av?nt? culege un fulg de pe spatele calului. Este deci o preten?ie care se reduce la nimic, o valoare care se degradeaz? brusc. Aici comicul presupune dou? momente: unul de ?ncordare (preten?ia clovnului de a s?ri peste cal), urm?nd brusc un moment de u?urare, fenomenul se rezolv? printr-un fleac (clovnul ia un fulg de pe spatele calului). A?adar comicul na?te dintr-o alternare ?ntre o ?ncordare ?i o relaxare, ?ns? cu condi?ia ca aceast? relaxare s? urmeze brusc ?ncord?rii.
Teoria sus?inut? de Sochopenhauer spune c? ori de c?te ori subsum?m un obiect la o unitate cu care nu se potrive?te ob?inem comicul.
Mai este faimoasa teorie a lui Bergeon, care scoate din comic un efect de contrast ?ntre viu ?i mecanic, ?ntre via?? ?i formalism. Ori de c?te ori a?ez?m un efect mecanic pe un substrat viu c?p?t?m un efect de comic. Acest mecanism este numit ,,le mécanique plaqué sur le vivant" ?i se poate reduce la trei aspecte: cic?litorul care revine mereu (juc?ria ,,dracul cu resort"); adunarea ?n jurul unor evenimente heterogene (bulg?rele de z?pad?). De exemplu un grup de oameni care iau parte la ?nt?mpl?ri ce n-au nimic comun cu ei; comicul de caracter, care const? ?ntr-o anumit? rigiditate a oamenilor.
Dup? Bergson comicul poate s? fie: de mi?care, cuvinte, caractere, sau de form? ?i Bergson reu?e?te s? dea exemple pentru fiecare. Comicul formei reiese dintr-o deformare a realit??ii, atribuirea a ceva care nu exist?. C?nd cineva se face c? ?chioap?t?, devine comic, av?nd de-a face cu o deformare a realit??ii, ?ntruc?t el nu e ?chiop. Comicul de mi?care presupune o atragere de aten?ie asupra fizicului unui om ?ntr-un moment ?n care este ?n joc moralul s?u. Este comic str?nutul la mare orator, ?n timpul discursului, pentru c? de?i moralul s?u este ?n primul plan aproape un efect fizic, str?nutul. Acela?i efect apare c?nd forma la locul fondului, adic? se d? o aten?ie excesiv? aspectului mecanic. A?a de pild? unul din eroii lui Moliere spune c? e bine s? mori dup? legile medicinii, dec?t s? tr?ie?ti ?n contra lor. Un alt exemplu de comic care iese din predominarea formei este urm?torul: un vas naufragiaz? ?i un mic grup se salveaz? cu o barc?. La mal vame?ii, ?n loc de ajutor, ?i ?ntreab? dac? nu au ceva de declarat la vam?.
Bergson exagereaz? ?ns? c?nd spune c? noi r?dem de oricine are caracter. Acesta nu este un adev?r pentru c? rigiditatea ?i caracterul nu produc comicul dec?t atunci c?nd atunci devin ticuri, automatisme de caracter, trec?nd ?n patologie. De obicei un om de caracter este stimat, inspir? respect. Toate teoriile au comun aceast? alternan??, terminat? brusc printr-o surs? agreabil?.
Am v?zut c? atitudinea comic? se caracterizeaz? printr-o u?urin??, prin fortuit, am ar?tat mecanismul prin care se produce fenomenul comic. Urmeaz? s? trecem ?n revist?, diferitele aspecte ale fenomenului comic, analiz?nd pe r?nd, spiritul, ironia, burl...