1. Date biografice şi bibliografice
2. Între empirism şi raţionalism
3. Sensibilitate şi intelect
4. Judecăţile sintetice a priori
5. Posibilitatea matematicii şi fizicii
6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă
7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere
8. Distincţia fenomen – lucru în sine
9. Realitatea lucrului în sine
Extras din material:
2. Între empirism şi raţionalism
3. Sensibilitate şi intelect
4. Judecăţile sintetice a priori
5. Posibilitatea matematicii şi fizicii
6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă
7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere
8. Distincţia fenomen – lucru în sine
9. Realitatea lucrului în sine
Curs 22
Filosofia teoretic? a lui Kant
La mijlocul secolului al XVIII-lea dezbaterea filosofic? legat? de problema surselor cunoa?terii, mo?tenit? de la ra?ionalismul ?i empirismul secolului al XVII-lea, ?nc? nu era ?ncheiat?. Nemul?umit at?t de solu?ia ra?ionalist?, c?t ?i ?i de cea empirist?, Immanuel Kant (1724-1804) relanseaz? aceast? discu?ie, introduc?nd-o pe un HYPERLINK "javascript:void(0)" nou f?ga? ce se va dovedi pentru o important? perioad? de timp extrem de profitabil. Dac? vom privi cu un ochi dialectic problema surselor cunoa?terii, exist? bune temeiuri s? sus?inem c? dac? Descartes ?i Leibniz au reprezentat teza acestei dezbateri, iar Locke ?i Hume antiteza, autorul Criticii ra?iunii pure a realizat o adev?rat? sintez?.
1. Date biografice ?i bibliografice
Immanuel Kant s-a n?scut la 22 aprilie 1724 la Königsberg, ?n Prusia oriental? (azi Kaliningrad, Rusia). A urmat cursurile colegiului Frederic (1732-1740) ?i apoi ale Facult??ii de Filosofie (1740-1746). ?ntre 1747 ?i 1755 Kant ?ndepline?te func?ia de preceptor, ocup?ndu-se de educa?ia copiilor din c?teva familii ?nst?rite. Dup? ce ?n 1755 sus?ine diserta?ia pentru a deveni Privatdozent, adic? profesor remunerat nu de stat, ci de c?tre studen?i, ?n 1770 (cu o ?nt?rziere foarte HYPERLINK "javascript:void(0)" mare chiar ?i pentru acea perioad?) ??i sus?ine diserta?ia pentru ob?inerea titlului de profesor titular la catedra de logic? ?i metafizic? a Universit??ii din Königsberg, unde va r?m?ne p?n? ?n 1797: a sus?inut cursuri de logic?, metafizic?, matematic?, ?tiin?ele naturii, geografie fizic?, etic? ?i chiar de mecanic?. Dup? pubicarea Criticii ra?iunii pure, Kant ?ncepe s? devin? ?ncet-?ncet un apreciat filosof, ideile sale ?nnoitoare bucur?ndu-se de recunoa?terea contemporanilor s?i. De?i a publicat foarte mult chiar ?i mai ?nainte de 1781, adev?rata sa oper? ?ncepe odat? cu aceast? lucrare capital?; cu o regularitate uimitoare, Kant ??i elaboreaz? toate p?r?ile sistemului filosofic: filosofia teoretic?, filosofia practic?, filosofia ?tiin?ei, a religiei, antropologia etc. Recunoa?terile academice ?i profesionale vin s? confirme valoarea unei opere ?i cariere cu adev?rat excep?ionale: ?n 1780 devine membru al Senatului Universit??ii, ?n 1786 este numit rector al Universit??ii, iar ?n 1787 devine membru al Academiei de ?tiin?e din Berlin. A murit la v?rsta de 80 de ani, la 12 februarie 1804
Lucr?ri principale: Despre forma ?i principiile lumii sensibile ?i ale celei inteligibile (1770); Critica ra?iunii pure (edi?ia 1 din 1781, edi?ia a doua din 1787); Prolegomene la orice metafizic? viitoare care se va putea ?nf??i?a drept ?tiin?? (1783); ?ntemeierea metafizicii moravurilor (1785); Primele principii metafizice ale ?tiin?elor naturii (1786); Critica ra?iunii practice (1788); Critica facult??ii de judecare (1790); Religia ?n limitele simplei ra?iuni (1793); Spre pacea etern? (1795); Metafizica moravurilor (1797); Antropologia din perspectiv? pragmatic? (1798) etc.
2. ?ntre empirism ?i ra?ionalism
?n Introducerea edi?iei a doua (1787) a Criticii ra?iunii pure, Kant arat? c? nu exist? nici o ?ndoial? c? ?ntreaga noastr? cunoa?tere ?ncepe cu experien?a[1]. Explica?ia este c? facultatea noastr? de cunoa?tere este ,,de?teptat? de c?tre obiectele care ne impresioneaz? sim?urile, care produc reprezent?ri ?i pun ?n mi?care activitatea noastr? intelectual?. Mintea noastr?, ca s? folosim un termen generic, este pus? astfel s? ,,compare, ,,s? lege sau ,,s? separe materialul brut oferit de impresiile sensibile. (Nu putem s? nu men?ion?m ?n parante...
Filosofia teoretic? a lui Kant
La mijlocul secolului al XVIII-lea dezbaterea filosofic? legat? de problema surselor cunoa?terii, mo?tenit? de la ra?ionalismul ?i empirismul secolului al XVII-lea, ?nc? nu era ?ncheiat?. Nemul?umit at?t de solu?ia ra?ionalist?, c?t ?i ?i de cea empirist?, Immanuel Kant (1724-1804) relanseaz? aceast? discu?ie, introduc?nd-o pe un HYPERLINK "javascript:void(0)" nou f?ga? ce se va dovedi pentru o important? perioad? de timp extrem de profitabil. Dac? vom privi cu un ochi dialectic problema surselor cunoa?terii, exist? bune temeiuri s? sus?inem c? dac? Descartes ?i Leibniz au reprezentat teza acestei dezbateri, iar Locke ?i Hume antiteza, autorul Criticii ra?iunii pure a realizat o adev?rat? sintez?.
1. Date biografice ?i bibliografice
Immanuel Kant s-a n?scut la 22 aprilie 1724 la Königsberg, ?n Prusia oriental? (azi Kaliningrad, Rusia). A urmat cursurile colegiului Frederic (1732-1740) ?i apoi ale Facult??ii de Filosofie (1740-1746). ?ntre 1747 ?i 1755 Kant ?ndepline?te func?ia de preceptor, ocup?ndu-se de educa?ia copiilor din c?teva familii ?nst?rite. Dup? ce ?n 1755 sus?ine diserta?ia pentru a deveni Privatdozent, adic? profesor remunerat nu de stat, ci de c?tre studen?i, ?n 1770 (cu o ?nt?rziere foarte HYPERLINK "javascript:void(0)" mare chiar ?i pentru acea perioad?) ??i sus?ine diserta?ia pentru ob?inerea titlului de profesor titular la catedra de logic? ?i metafizic? a Universit??ii din Königsberg, unde va r?m?ne p?n? ?n 1797: a sus?inut cursuri de logic?, metafizic?, matematic?, ?tiin?ele naturii, geografie fizic?, etic? ?i chiar de mecanic?. Dup? pubicarea Criticii ra?iunii pure, Kant ?ncepe s? devin? ?ncet-?ncet un apreciat filosof, ideile sale ?nnoitoare bucur?ndu-se de recunoa?terea contemporanilor s?i. De?i a publicat foarte mult chiar ?i mai ?nainte de 1781, adev?rata sa oper? ?ncepe odat? cu aceast? lucrare capital?; cu o regularitate uimitoare, Kant ??i elaboreaz? toate p?r?ile sistemului filosofic: filosofia teoretic?, filosofia practic?, filosofia ?tiin?ei, a religiei, antropologia etc. Recunoa?terile academice ?i profesionale vin s? confirme valoarea unei opere ?i cariere cu adev?rat excep?ionale: ?n 1780 devine membru al Senatului Universit??ii, ?n 1786 este numit rector al Universit??ii, iar ?n 1787 devine membru al Academiei de ?tiin?e din Berlin. A murit la v?rsta de 80 de ani, la 12 februarie 1804
Lucr?ri principale: Despre forma ?i principiile lumii sensibile ?i ale celei inteligibile (1770); Critica ra?iunii pure (edi?ia 1 din 1781, edi?ia a doua din 1787); Prolegomene la orice metafizic? viitoare care se va putea ?nf??i?a drept ?tiin?? (1783); ?ntemeierea metafizicii moravurilor (1785); Primele principii metafizice ale ?tiin?elor naturii (1786); Critica ra?iunii practice (1788); Critica facult??ii de judecare (1790); Religia ?n limitele simplei ra?iuni (1793); Spre pacea etern? (1795); Metafizica moravurilor (1797); Antropologia din perspectiv? pragmatic? (1798) etc.
2. ?ntre empirism ?i ra?ionalism
?n Introducerea edi?iei a doua (1787) a Criticii ra?iunii pure, Kant arat? c? nu exist? nici o ?ndoial? c? ?ntreaga noastr? cunoa?tere ?ncepe cu experien?a[1]. Explica?ia este c? facultatea noastr? de cunoa?tere este ,,de?teptat? de c?tre obiectele care ne impresioneaz? sim?urile, care produc reprezent?ri ?i pun ?n mi?care activitatea noastr? intelectual?. Mintea noastr?, ca s? folosim un termen generic, este pus? astfel s? ,,compare, ,,s? lege sau ,,s? separe materialul brut oferit de impresiile sensibile. (Nu putem s? nu men?ion?m ?n parante...
Materiale similare
Comentarii asupra materialului "Curs 22 Filosofia teoretică a lui Kant"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
