Judecata de valoare estetică
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Judecata de valoare estetică |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Doresc să dezbat două probleme: a) în ce constă esenţa judecăţii de valoare estetică şi b) cât este de îndreptăţit relativismul estetic subiectiv. La prima vedere între aceste două probleme ar părea să nu existe nici o legătură. De fapt, se poate demonstra că relativismul estetic subiectiv se însoţeşte de obicei cu o interpretare greşită sau cel puţin unilaterală a judecăţii de valoare estetice..........."
Extras din material:
Judecata de valoare estetic?
Roman Ingarden, Studii de estetic?, Editura Univers, Bucure?ti. pp. 341-349
1. Doresc s? dezbat dou? probleme: a) ?n ce const? esen?a judec??ii de valoare estetic? ?i b) c?t este de ?ndrept??it relativismul estetic subiectiv. La prima vedere ?ntre aceste dou? probleme ar p?rea s? nu existe nici o leg?tur?. De fapt, se poate demonstra c? relativismul estetic subiectiv se ?nso?e?te de obicei cu o interpretare gre?it? sau cel pu?in unilateral? a judec??ii de valoare estetice.
2. F?r? ?ndoial? emitem judec??i ?n care anumitor obiecte, ?i mai ales obiecte de art?, le atribuim calificative care le evalueaz?, ca de pild? ,,frumos", ,,ur?t" etc. Dac? sunt ?ntr-adev?r judec??i sensu stricto, atunci se deosebesc de altele, pur teoretice, doar prin con?inutul lor ?i ca atare nu constituie judec??i de un fel deosebit. Ele sunt poate totu?i absolut necesare, at?t spre a ne putea da noi ?n?ine seama cu ce venim ?n contact de fapt ?n cadrul tr?irii estetice, precum ?i spre a ne putea ?n?elege cu al?ii referitor la rezultatul evalu?rii noastre efectuate asupra respectivului obiect. Ar fi totu?i gre?it s? vedem ?ntr-o asemenea judecat? - a?adar ?ntr-un act par excellence de natur? intelectual? - ,,o apreciere" sau mai bine zis ,,o evaluare" a unui obiect estetic. ?ntruc?t evaluarea nu se produce ?n judecat?, ci ?n cadrul ei culmineaz?, e suficient s? fie precizat? ?i formulat? conceptual. Evaluarea are loc ?ntr-una din fazele finale ale tr?irii estetice care con?ine numeroase ?i felurite momente, ?i din aceast? cauz? dep??e?te cu mult ra?ionamentul pur intelectual. Ea ?ns??i r?m?ne ?ns? ?ntr-o rela?ie nemijlocit? cu fazele tr?irii estetice ce o preced, ?n care se efectueaz? de fapt experien?a estetic? ?i se constituie obiectul estetic. Este parc? o concluzie a acestei experien?e ?i o reac?ie primordial?, originar? a subiectului care percepe, fa?? de ceea ce s-a structurat ?i ni s-a dezv?luit ?n tr?irea estetic?. Evaluarea nu trebuie desprins? de acest fundament dac? urmeaz? s? se efectueze ?n mod serios ?i s?-?i exercite func?ia specific? ?i de ne?nlocuit.
Ne vom ocupa ulterior cu explicarea mai am?nun?it? a evalu?rii estetice. Pentru ?nceput, trebuie s? subliniem c? judecata de valoare - ca opera?ie special? ?i ca produs al ei structurat ?i precizat lexical - poate fi desprins? de tr?irea estetic? ?i mai ales de experien?a estetic? ?i rezultatele acesteia ?i, ca un act pur intelectual, poate fi emis? ,,orb". A?a se procedeaz? uneori ,,criticii" care utilizeaz? o serie ?ntreag? de criterii ?nv??ate, cu ajutorul c?rora se orienteaz? cu privire la valoarea unei opere - adesea inaccesibile lor ?i apoi emit, ?n deplin? lini?te, o judecat? calificativ?, f?r? m?car s? b?nuie ?nf??i?area specific? a operei, respectiv a obiectului estetic ?n?l?at pe fundamentul ei. Judec??ile de valoare emise astfel pot fi juste - mai degrab? ?nt?mpl?tor dec?t printr-o dignitas proprie - dar destul de des se ?nt?mpl? s? fie false. Cel ce nu cunoa?te experien?a estetic? ?i dezv?luirea prin mijlocirea ei a unei valori estetice concrete, cel care nu o ia ?n seam? sau nu ?n?elege ?n ce const? func?ia proprie tr?irii estetice, cel care ??i concentreaz? aten?ia doar asupra judec??ilor privind obiecte valoroase estetic ?i ?ine seama numai de ele, acela este deosebit de vulnerabil ?n fa?a argumentelor relativismului subiectiv ?i deseori se simte ?n fa?a lui f?r? ap?rare. Deoarece judec??ile de valoare desprinse de experien?a estetic?, sunt lipsite de o fundamentare corespunz?toare. Ideea relativit??ii nu le refuz? ?ntr-at?t valoarea de adev?r, c?t ...
Materiale similare
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: |
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| Extras din material: |
...pul ?i con?inutul spiritual, ci ?i le are ?n altceva.
Cealalt? extrem? este, din contra, divinul, ca ceea ce este interior, ?tiut, ca ceea ce este existen?a multilateral particularizat?, subiectiv?, a divinit??ii. Aceast? extrem? este adev?rul a?a cum este el viu ?i activ ?n sim?irea, sufletul ?i spiritul diferi?ilor subiec?i, adev?rul care nu r?m?ne dispersat ?n forma sa exterioar?, ci se re?ntoarce ?n interiorul individual, subiectiv. Prin aceasta, deosebindu-se de manifestarea sa pur?, divi... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Judecata de valoare estetică"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu