"Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa.............."
Extras din material:
Hegel, O perspectiv? filosofic? asupra formelor evolutive ale artei
Hegel, Prelegeri de estetic?, vol. II, E.A, Bucure?ti pp. 82-96.
Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii fa?? de forma ei de expresie artistic?. Anume, ?n primul r?nd, ?nceputul ?l face ideea c?nd, fiind ?nc? ?n stare de nedeterminare ?i indistinc?ie, ori ?n stare de proast? ?i neadev?rat? determinare, ea ?ns??i devine con?inut al pl?smuirilor artistice. Fiind nedeterminat?, ea ?nc? nu posed? acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract ?i unilateralitatea ei fac ca forma s? fie din punct de vedere exterior defectuoas? ?i ?nt?mpl?toare. De aceea, prima form? a artei e mai mult simpl? c?utare a figur?rii dec?t capacitate de pl?smuire veritabil?. Ideea ?nc? n-a g?sit ?n sine ?ns??i forma, ?i r?m?ne astfel numai lupta ?i aspira?ia spre ea. Putem numi ?n general forma aceasta - form? simbolic? a artei. ?n aceast? form? de art?, ideea abstract? ??i are forma artistic? ?n aflarea ei, ?n materia sensibil? natural?, de la care pleac? acum pl?smuirea artistic? ?i de care apare legat?. Obiectele intui?iei naturii sunt, pe de o parte, l?sate mai ?nt?i a?a cum sunt ele, totu?i ?n acela?i timp e introdus? ?n ele ideea substan?ial? ca semnifica?ie a lor, ?nc?t acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind s? fie interpretate ca ?i c?nd ideea ?ns??i ar fi prezent? ?n ele. Lucru posibil datorit? faptului c? obiectele realit??ii au ?n ele o latur? care le face apte de a ?nf??i?a o semnifica?ie general?. Cum ?ns? nu este posibil? o coresponden?? complet?, aceast? raportare nu se poate referi dec?t la o determina?ie abstract?, cum ar fi, de exemplu cazul c?nd prin reprezentarea leului se ?n?elege for?a.
Din cauza acestui caracter abstract al raport?rii, ?n con?tiin?? p?trunde, pe de alt? parte, ?i caracterul str?in al ideii fa?? de fenomenele naturii, cu toate c? ideea, neav?nd alt? realitate pentru a se exprima, se r?sp?nde?te ?n toate aceste forme c?ut?ndu-se pe sine nelini?tit? ?i lipsit? de m?sur?; neg?sindu-le ?ns? adecvate ei, ideea amplific? atunci formele naturii ?i fenomenele realit??ii p?n? ?n nedeterminat ?i ?n nem?surat, alearg? ?n cuprinsul lor ?ncoace ?i ?ncolo, se zbate ?i se fr?m?nt? ?n ele, le violenteaz?, le desfigureaz? ?n chip nenatural ?i ?ncearc? prin risip?, lipsa de m?sur? ?i fastul forma?iilor s? ridice fenomenele p?n? la propria sa ?n?l?ime. C?ci aici ideea este ?ns? ceea ce e mai mult sau mai pu?in nedeterminat ?i nesusceptibil de a primi form?; obiectele naturii sunt absolut determinate ?n forma lor.
Dat? fiind nepotrivirea lor reciproc?, raportul fa?? de obiectivitate este, prin urmare, un raport negativ, fiindc? ideea, ca ceva interior, este ea ?ns??i nemul?umit? de o astfel de exterioritate ?i, ca substan?? universal? a acesteia, continu? s? se afirme pe sine ?n chip sublim peste toat? aceast? abunden?? de forme care nu-i corespund. ?n cuprinsul acestei afirm?ri sublime, fenomenul natural uman, forma ?i evenimentul uman sunt, evident, luate ?i l?sate a?a cum sunt ele, dar acestea nu sunt totu?i cunoscute pe m?sura semnifica?iei lor, semnifica?ie care este deasupra oric?rui con?inut cosmic.
Aceste laturi constituie, ?n general, caracterul primului panteism artistic al Orientului, care, pe de o parte, atribuie ?i celor mai proaste obiecte semnifica?ie absolut?, pe de alt? parte constr?nge prin for?? fenomenele ca acestea s?-i exprime concep?ia despre lume; acest panteism artistic devine ?n felul acesta bizar, grotesc ?i lipsit de gust sau, dispre?uind libertatea infinit? ?i abstract? a substan?...
Hegel, Prelegeri de estetic?, vol. II, E.A, Bucure?ti pp. 82-96.
Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii fa?? de forma ei de expresie artistic?. Anume, ?n primul r?nd, ?nceputul ?l face ideea c?nd, fiind ?nc? ?n stare de nedeterminare ?i indistinc?ie, ori ?n stare de proast? ?i neadev?rat? determinare, ea ?ns??i devine con?inut al pl?smuirilor artistice. Fiind nedeterminat?, ea ?nc? nu posed? acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract ?i unilateralitatea ei fac ca forma s? fie din punct de vedere exterior defectuoas? ?i ?nt?mpl?toare. De aceea, prima form? a artei e mai mult simpl? c?utare a figur?rii dec?t capacitate de pl?smuire veritabil?. Ideea ?nc? n-a g?sit ?n sine ?ns??i forma, ?i r?m?ne astfel numai lupta ?i aspira?ia spre ea. Putem numi ?n general forma aceasta - form? simbolic? a artei. ?n aceast? form? de art?, ideea abstract? ??i are forma artistic? ?n aflarea ei, ?n materia sensibil? natural?, de la care pleac? acum pl?smuirea artistic? ?i de care apare legat?. Obiectele intui?iei naturii sunt, pe de o parte, l?sate mai ?nt?i a?a cum sunt ele, totu?i ?n acela?i timp e introdus? ?n ele ideea substan?ial? ca semnifica?ie a lor, ?nc?t acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind s? fie interpretate ca ?i c?nd ideea ?ns??i ar fi prezent? ?n ele. Lucru posibil datorit? faptului c? obiectele realit??ii au ?n ele o latur? care le face apte de a ?nf??i?a o semnifica?ie general?. Cum ?ns? nu este posibil? o coresponden?? complet?, aceast? raportare nu se poate referi dec?t la o determina?ie abstract?, cum ar fi, de exemplu cazul c?nd prin reprezentarea leului se ?n?elege for?a.
Din cauza acestui caracter abstract al raport?rii, ?n con?tiin?? p?trunde, pe de alt? parte, ?i caracterul str?in al ideii fa?? de fenomenele naturii, cu toate c? ideea, neav?nd alt? realitate pentru a se exprima, se r?sp?nde?te ?n toate aceste forme c?ut?ndu-se pe sine nelini?tit? ?i lipsit? de m?sur?; neg?sindu-le ?ns? adecvate ei, ideea amplific? atunci formele naturii ?i fenomenele realit??ii p?n? ?n nedeterminat ?i ?n nem?surat, alearg? ?n cuprinsul lor ?ncoace ?i ?ncolo, se zbate ?i se fr?m?nt? ?n ele, le violenteaz?, le desfigureaz? ?n chip nenatural ?i ?ncearc? prin risip?, lipsa de m?sur? ?i fastul forma?iilor s? ridice fenomenele p?n? la propria sa ?n?l?ime. C?ci aici ideea este ?ns? ceea ce e mai mult sau mai pu?in nedeterminat ?i nesusceptibil de a primi form?; obiectele naturii sunt absolut determinate ?n forma lor.
Dat? fiind nepotrivirea lor reciproc?, raportul fa?? de obiectivitate este, prin urmare, un raport negativ, fiindc? ideea, ca ceva interior, este ea ?ns??i nemul?umit? de o astfel de exterioritate ?i, ca substan?? universal? a acesteia, continu? s? se afirme pe sine ?n chip sublim peste toat? aceast? abunden?? de forme care nu-i corespund. ?n cuprinsul acestei afirm?ri sublime, fenomenul natural uman, forma ?i evenimentul uman sunt, evident, luate ?i l?sate a?a cum sunt ele, dar acestea nu sunt totu?i cunoscute pe m?sura semnifica?iei lor, semnifica?ie care este deasupra oric?rui con?inut cosmic.
Aceste laturi constituie, ?n general, caracterul primului panteism artistic al Orientului, care, pe de o parte, atribuie ?i celor mai proaste obiecte semnifica?ie absolut?, pe de alt? parte constr?nge prin for?? fenomenele ca acestea s?-i exprime concep?ia despre lume; acest panteism artistic devine ?n felul acesta bizar, grotesc ?i lipsit de gust sau, dispre?uind libertatea infinit? ?i abstract? a substan?...
Materiale similare
| Nume: | Hegel, Estetica este filosofia artei |
| Extras din material: | ...el de cercetare ar prezenta prea pu?in interes. [...] ?n ce prive?te obiec?ia c? operele artelor frumoase s-ar sustrage trat?rii ?tiin?ifice prin g?ndire fiindc? ele ?i-ar avea originea ?n imagina?ia lipsit? de reguli ?i ?n elementul afectiv ?i fiindc? ele, ?n num?r ?i diversitate de necuprins cu vederea, ?i-ar manifesta efectele numai asupra senza?iei ?i imagina?iei, aceast? obiec?ie ?i ?ncurc?tur? produs? de ea par a mai avea ?i acum greutate. Deoarece, frumosul artei se ?nf??i?eaz? de fapt,... |
| Nume: | N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: | ...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul. Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m. ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: | Judecata de valoare estetică |
| Extras din material: | ...Pentru a g?si acel ceva la care se refer? judecata trebuie s? se ajung? la experien?a estetic? corespunz?toare, ?i ?ndeosebi la acea faz? a ei ?n care, pe de-o parte se ajunge la dezv?luirea obiectului valoros estetic ?i, pe de alt? parte se efectueaz? nemijlocit evaluarea obiectului, care ??i extrage fundamentarea concret? din datele cuprinse ?n el nemijlocit. 5. De ?ndat? ce s-a constituit, tr?irea estetic? ajunge ?n faza ei culminant?, ?n care se s?v?r?e?te nu numai ,,resim?irea" acestor ca... |
| Nume: | Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: | ...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv. Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
| Nume: | N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: | ... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul. Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: | Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei |
| Extras din material: | ...ocial? ?i relativizeaz? o limit? a istoriei, fie prin aceea care are o rezonan?? cultural? ?i for?eaz? o limit? a naturii (opera). § 15 Relativizarea oric?rei limite atinse se realizeaz? prin integrarea acestei limite ?n scenariul tragic-existen?ial al eroului istoriei. ?n limitele peratologiei, propozi?ia ,,victimele tragice se nasc la grani?a unei epoci", vrea s? spun? c? eroul tragic al istoriei tenteaz? o limit? care este absolut? ?n raport cu con?tiin?a sa ?i relativ? ?n raport cu omen... |
Comentarii asupra materialului "Hegel- O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
