Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere
| Numar pagini |
3 |
| Nume |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"O estetică nu se scrie nici pentru cel care creează frumosul, nici pentru cel care-l contemplă, ci exclusiv pentru omul de cugetare, căruia atitudinea de creaţie şi de contemplare estetică îi apare ca o enigmă. Pe cel cufundat în contemplare, gândul nu poate decât să-l tulbure, pe artist îl indispune şi îl irită - cel puţin atunci când gândul caută să pătrundă ce fac ei în definitiv, şi care este obiectul lor. Pe amândoi, gândul îi smulge din atitudinea lor vizionară, deşi impresia enigmaticului nu se află departe nici de ei, ba face parte integrantă din atitudinea lor. La amândoi, atitudinea aceasta este de la sine înţeleasă; ei au conştiinţa unei necesităţi interne şi nu se înşeală în această privinţă. Dar ei o primesc cu devoţiune, ca pe un dar al cerului, şi modul acesta de a o primi este esenţial atitudinii lor.
Filosoful pleacă de acolo unde cei doi lasă minunea care îi încearcă în voia puterilor adâncului şi ale inconştientului..........."
Extras din material:
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoa?tere
Nicolai Hartmann, Estetica, Editura Univers, 1974, pp. 3-7.
O estetic? nu se scrie nici pentru cel care creeaz? frumosul, nici pentru cel care-l contempl?, ci exclusiv pentru omul de cugetare, c?ruia atitudinea de crea?ie ?i de contemplare estetic? ?i apare ca o enigm?. Pe cel cufundat ?n contemplare, g?ndul nu poate dec?t s?-l tulbure, pe artist ?l indispune ?i ?l irit? - cel pu?in atunci c?nd g?ndul caut? s? p?trund? ce fac ei ?n definitiv, ?i care este obiectul lor. Pe am?ndoi, g?ndul ?i smulge din atitudinea lor vizionar?, de?i impresia enigmaticului nu se afl? departe nici de ei, ba face parte integrant? din atitudinea lor. La am?ndoi, atitudinea aceasta este de la sine ?n?eleas?; ei au con?tiin?a unei necesit??i interne ?i nu se ?n?eal? ?n aceast? privin??. Dar ei o primesc cu devo?iune, ca pe un dar al cerului, ?i modul acesta de a o primi este esen?ial atitudinii lor.
Filosoful pleac? de acolo unde cei doi las? minunea care ?i ?ncearc? ?n voia puterilor ad?ncului ?i ale incon?tientului. El merge pe urmele enigmei, analizeaz?. ?n analiz? ?ns?, el suspend? atitudinea de d?ruire ?i pur? viziune. Estetica este numai pentru cel care ia atitudine filosofic?.
Invers, atitudinea de d?ruire ?i pur? viziune suspend?, la r?ndul ei, pe cea filosofic?. Sau cel pu?in o prejudiciaz?. Estetica este un mod de cunoa?tere, ?i anume cu tendin?a autentic? de a deveni o ?tiin??. Iar obiectul acestei ?tiin?e este acea d?ruire de sine, acea ?inut? pur contemplativ?. Este adev?rat, nu aceasta singur?, ci ?n aceea?i m?sur? obiectul spre care ea se ?ndreapt?, frumosul - totu?i, ?n acela?i timp ?i ea. De unde urmeaz? c? d?ruirea estetic? este fundamental alta dec?t a cuno?tin?ei filosofice care se ?ndreapt? spre ea lu?nd-o ca obiect. Atitudinea estetic? ?n genere nu ?nsemneaz? atitudinea esteticianului. Cea dint?i este ?i r?m?ne atitudinea celui care contempl? ?i creeaz? artistic, pe c?nd cea din urm? este atitudinea filosofului.
Nici una, nici cealalt? nu este de la sine ?n?eleas?. Excluderea lor reciproc?, dac? ea ar fi total?, ar trebui s? fac? imposibil? munca de cugetare a esteticianului. ?n adev?r, acesta trebuie s? fie capabil de atitudine artistic?, c?ci el nu poate ajunge la cunoa?terea ei dec?t realiz?nd-o el ?nsu?i. Pe l?ng? aceasta, la g?nditori cu totul remarcabili ?nt?lnim convingerea invers?. Schelling este cel care voia s? fac? din intui?ia estetic? organul filosofiei. Romantismul german visa la o identitate a ,,filosofiei ?i poeziei"; Friedrich Schlegel ?i Novalis, de pild?. Ultimul concepea pe filosof ca un ,,mag", capabil s? pun? ?n ac?iune ,,organul universal", dup? voia sa, ?i s? trezeasc? magic la via?? o lume, a?a cum ?i-i dore?te. Concep?ia aceasta este ?mprumutat? f?r? ?ndoial? din activitatea poetului. Pe de alt? parte, numai ochiul artistului p?rea capabil s? p?trund? ?n secretele naturii ?i ale vie?ii spiritului. Se p?rea a?a, ?ntruc?t aceea?i fiin?? primordial? de care avem con?tiin?? ?n eu, se credea c? poate fi recunoscut? ?n spatele tuturor lucrurilor ?i ale ?ntregii lumi. De formula aceasta, ?n fond antropomorfic?, a lumii, depindea identificarea celor dou? atitudini, ?n sine cu totul eterogene. ?i abia cu suspendarea con?tient? a ei, care intervine deja la Hegel, a ie?it din nou la lumin? c?t e de mare opozi?ia dintre actul artistic ?i cel de cunoa?tere, ?ntre viziunea care se d?ruie?te obiectului ?i munca de analiz?, a g?ndului.
Tot at?t de pu?in de la sine ?n?eleas? apare distingerea actelor v?zut? din partea cealalt?. De la ?nceputurile esteticii propr...
Materiale similare
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari |
| Extras din material: |
... la b?tr?ne?e: un om cu totul obi?nuit - cu o privire ?ntruc?tva stranie; mai departe nu ajungem u?or. Ceva ?ns? ne opre?te: un semn aparte, un stigmat, ceva de ordinul destinului r?sp?ndit asupra ?ntregului, de m?re?ie tragic?; e ca ?i cum orice soart? uman? s-ar oglindi ?n acest chip. ?i ne r?sare ?n minte ce este ?i al nostru ?ntr-?nsul.
Sau Arta fugii. Muzica poate avea ceva mai ad?nc? transparen??, dar numai c?nd ea se ?nf??i?eaz? la nivelul cel mai ridicat. Aceasta este minunea fugii lui... |
| Nume: |
Categorii Estetice |
| Extras din material: |
...mele cuvinte de capitolul de Concluzii al Criticii ra?iunii practice). ?n acest sens, trebuie amintit faptul c?, ac?iunea moral? din datorie (cea legal? este doar conform? datoriei) presupune nu numai acordul cu legea moral? ?n sine, cu imperativul categoric, ci ?i respectul necondi?ionat pentru legea moral? ?n sine. ?i la Schiller, sublimul ?n cele dou? ipostaze ale sale, teoretic, contemplativ (care ?ine de cunoa?terea extensiv? ?i este legat de ideea de infinit) ?i practic, patetic (care ?ine... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
| Extras din material: |
...p mai des?v?r?it c?te un gen, din ?irul finit de genuri estetice pe care se ?ntemeia respectivul sistem.
De la Platon, principal?, dac? nu ?i unic?, este considerat? categoria frumosului, ?n opozi?ie, cu aceea a dulcelui ?i a pl?cutului. Kant, doar, a valorificat doctrina despre sublim ?i a lui pseudo-Longin ?i teoria cu tendin?e preromantice a lui Burke, construind un sistem polar de opozi?ii estetice, bazate pe antiteza categorial? ?ntre frumos ?i sublim. ?n felul acesta se exprim? un oareca... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Nicolai Hartmann- Estetica este un mod de cunoaştere"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
