Frumosul
| Numar pagini |
9 |
| Nume |
Frumosul |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Platon, Ideea de frumos
1.1. Ideea de frumos şi eternitatea
1.2. Frumosul în sine
2. Augustin, Definiţia frumosului: caracterul obiectiv şi cantitativ al acestuia
3. Toma din Aquino, Definiţia frumuseţii
3.1. Caracterul obiectiv al frumuseţii
3.2. Cele trei condiţii ale frumuseţii
4. Karl Rosenkranz, Urâtul ca medie între frumos şi comic
5. N. Hartmann, Frumosul ca obiect universal al esteticii
Extras din material:
Platon, Ideea de frumos
1. Platon, Hippias Maior, 289a, b, c, d, 294a, b, ?n Opere, II, Ed. ?tiin?ific?, Bucure?ti, 1976.
1.1. HYPERLINK "http://www.gutenberg.net/browse/BIBREC/BR1572.HTM" "_blank" Platon, Timaios, 28a, 29a
1.2. Platon, Banchetul, 210e - 211d
HIPPIAS. Iat? cum cred eu c? stau lucrurile, Socrate: acest obiect, ?ngrijit lucrat, este ?ntr-adev?r ceva frumos, dar ?n general el nu este demn de a fi judecat astfel fa?? de un cal, o fat? ?i fa?? de toate celelalte lucruri frumoase.
SOCRATE. ?n?eleg deci, Hippias, c? trebuie s?-i r?spundem cam a?a: ,,Oare nu ?tii", dup? cum bine zice vorba lui Heraclit, c? ,,cea mai frumoas? dintre maimu?e este ur?t? ?n compara?ie cu neamul oamenilor" ?i c? ,,cea mai frumoas? dintre oale este ur?t? ?n compara?ie cu neamul fecioarelor, dup? cum spune ?n?eleptul Hippias?". Am spus bine, Hippias, nu?
HIPPIAS. Chiar a?a, Socrate, ai r?spuns foarte bine.
SOCRATE. Dar stai s? vezi ce va urma: ,,Ce spui, Socrate? Dac? cineva ar compara neamul fecioarelor cu cel al zeilor, nu ar p??i acela?i lucru ca atunci c?nd pune al?turi oalele de fecioare? Nu ne apare atunci cea mai frumoas? fat? ca fiind ur?t?? ?i Heraclit al t?u nu tot la asta se refer? c?nd spune c? un zeu nu-i altceva dec?t o maimu?? ?i ?n privin?a ?n?elepciunii, ?i a frumuse?ii ?i a tuturor celorlalte?". S? accept?m atunci, Hippias, c? cea mai frumoas? fat? este ur?t? ?n compara?ie cu zei?ele?
HIPPIAS. Cine ar spune c? nu-i a?a, Socrate?
SOCRATE. Dac? vom admite c? a?a este, atunci el va izbucni ?n r?s ?i va spune: ,,??i aminte?ti, Socrate, care a fost ?ntrebarea mea?" Iar eu voi spune c? m-a ?ntrebat ce este frumosul ?nsu?i. ,,?i ?ntrebat ce este frumosul - va ad?uga el . ai r?spuns, ca s? te citez pe tine, c? este un lucru deopotriv? frumos ?i ur?t, nu?" Voi recunoa?te c? da; sau ce m? sf?tuie?ti s? spun, ?n?eleptule?
HIPPIAS. Dinspre partea mea, chiar acest lucru. C?ci e-adev?rat c? fa?? de zei neamul oamenilor nu este frumos.
SOCRATE. ,,Dac? te-a? fi ?ntrebat de la ?nceput - va continua el - ce anume este deopotriv? frumos ?i ur?t, r?spunsul pe care mi l-ai dat ar fi fost foarte bun. Dar acum nu ?tiu dac? mai po?i crede c? frumosul ?n sine - acea form? care ad?ugat? unui lucru ?l ?mpodobe?te ?i-l face s? par? frumos - este o fat?, un cal sau o lir?".
SOCRATE. Urm?re?te-m? atunci: spuneam c? potrivirea, odat? intrat? ?n joc, face ca obiectul respectiv s? par? frumos sau ?l face s? fie frumos? Sau poate nici una nici alta?
HIPPIAS. Eu cred c?-l face s? par? frumos; c?ci atunci c?nd un om, de care altminteri ai putea lesne r?de, ??i pune haine ?i ?nc?l??ri care-l prind, pare mult mai frumos.
SOCRATE. Dac? potrivirea face ca lucrurile s? par? doar, ?i nu s? fie mai frumoase ?i ?n realitate, atunci ea este o simpl? ?n?el?torie cu care frumosul nu are nimic comun; ?i nu ea se dovede?te a fi cea pe care o c?ut?m noi: realitatea datorit? c?reia toate lucrurile frumoase sunt frumoase, a?a cum toate lucrurile mari sunt mari printr-un plus al lor; c?ci datorit? lor sunt ele mari, chiar dac? nu par a fi. Tot a?a facem ?i noi c?nd ?ntreb?m ce ar putea fi frumosul acela datorit? c?ruia lucrurile devin frumoase, fie c? par, fie c? nu par astfel. Acum ?ns? nu prea v?d cum ar putea esen?a frumosului s? rezide ?n aceast? potrivire; c?ci potrivirea, a?a cum singur m?rturise?te, face mai degrab? ca un lucru s? par?, dec?t s? fie ?n realitate frumos; ea nu-i d? voie s? par? a?a cum este. Or, cum spuneam adineauri, noi trebuie s? afl?m defini?ia a ceea ce face ca lucrurile s? fie cu adev?rat frumoase, indiferent de felul c...
Materiale similare
| Nume: |
Frumosul - Generalitati |
| Extras din material: |
...lui, ci ceea ce lumineaz? simetria, adic? forma intern?, sufletul. Pentru Plotin, frumosul nu depinde de simetrie ?i pentru c?, dac? ar fi a?a, atunci ar rezulta c? frumoase sunt doar obiectele complexe. Or, arat? el, frumosul este prezent ?i-n lucruri simple, precum culoarea, un sunet izolat, fulgerul, aurul sau soarele. De asemenea, dac? frumosul ar depinde de propor?ii, atunci fa?a ar fi ?ntotdeauna frumoas? la cei mai mul?i oameni. Frumoas? ?ns? este expresia, iar expresia nu-i neap?rat prod... |
| Nume: |
Frumosul, completare texte |
| Extras din material: |
...? la grele ?ncerc?ri. Totu?i, ea reu?e?te pe deplin: pe c?t de puternic? este devenirea, pe at?t de puternic? este ?i tendin?a formativ?, a?a ?nc?t ea ajunge s? z?g?duiasc? puhoiul. ?ns? din cauza rezisten?ei ?nver?unate pe care o ?nt?lne?te trebuie s? se afirme ?i ea cu ?nver?unare, din care motiv unitatea care se desprinde este str?b?tut? de o tensiune cu mult mai ?ncordat?. Din cauza vehemen?ei tendin?ei impulsive, tendin?a formativ? nu apare a?a de dominant?, nu duce la un joc de forme, cum ... |
| Nume: |
Comicul |
| Extras din material: |
...rezeasc? un r?s viu, zguduitor, trebuie s? se afle ceva absurd (?n care intelectul nu poate g?si ?n sine pl?cere). Oricum, absurdul, nu vizeaz? doar domeniul moral, iar nenum?rate situa?ii comice arat? c? exist? comic ?i f?r? sl?biciune moral?, mai ales atunci c?nd intervine neprev?zutul.
Freud ?n Cuv?ntul de spirit ?i comicul (1905) va eviden?ia at?t componenta psihologic? a comicului ?i a unei forme de valorificare a acestuia, cuv?ntul de spirit (Witz), c?t ?i dimensiunea estetic? propriu-zi... |
| Nume: |
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Extras din material: |
...u nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare diferen?a ?ntre cele dou? tipuri de experien??: dragostea solicit? o uniune pe care obiectul estetic n-o cere, ?ntruc?t, ac?ion?nd asupra mea, m? ?ine la distan??. ?n dragoste, am con?tiin?a de a fi indispensabil altuia: orice dragoste este dragoste de bun?voin??, act prin care substitui voin?a altuia voin?ei mele pentru a-l ajuta s? fie el ?nsu?i. ?n timp ce, ?n fa?... |
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Frumosul"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
