Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice

Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice

Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, Editura Univers, pp. 19-20
§1. Dac?, din punct de vedere filosofic, vom considera obiect tot ceea ce constituie pentru con?tiin?? un termen de referin??, exterior sau interior, prin urmare ?i termen de experien?? tr?it?; dac? ?n aceea?i ordine de idei vom defini ca obiect estetic acel obiect amintit care, ?nt?lnit ?n natur? sau ?n art?, ori realmente creat printr-un elan al lumii spirituale a artistului, este capabil, prin intermediul caracterelor sale sensibile, s? provoace acea experien?? special? ce const? ?n tr?irea de c?tre con?tiin??, prin coresponden?a acesteia cu o organizare structural? ?i formal?, a unui puternic sentiment de satisfac?ie ?i pl?cere; ?i dac? vom admite c? acest obiect estetic, dincolo de o imprecis? apreciere afectiv?, este, ?n plus, susceptibil s? i se atribuie o semnifica?ie precis? pentru experien??, adic? o valoare, ?n care s? se obiectivizeze inten?ionalitatea con?tiin?ei, atunci este evident c? devine posibil? constituirea ?ntregii axiologii a obiectului estetic, adic?, pe de o parte a unui sistem de valori prin intermediul c?rora con?tiin?a s? fie ?n stare s? fundamenteze ca atare ?n chip mai complet orice obiecte estetice, ?n acela?i timp, deci ?i pe sine, ca o con?tiin?? estetic?, pe de alt? parte a unei consider?ri filosofice, func?ion?nd la un alt doilea nivel, a acestui sistem. ?n ambele cazuri, mijloacele prin care este determinat? natura particular? a unui obiect estetic sunt categoriile estetice, luate, ?n primul caz, ca valori pure, iar ?n al doilea, ca rela?ii conceptuale referitoare la acest obiect.
Aceast? distinc?ie, departe de a putea fi considerat? arbitrar?, se sprijin? pe ?ns??i evolu?ia istoric? a semnifica?iei mai generale a termenului de ,,categorie", ce a ap?rut, ?n sens filosofic, mai ?nt?i la Aristotel; el ?i atribuie rangul de factor care poate fi recunoscut ?n toate obiectele, ?i trece ?n revist? ?n total zece categorii. Foarte cur?nd, ?i anume sub influen?a doctrinei platonice despre genurile supreme, s-a depus un efort de condensare a celor zece categorii aristotelice ?n cinci, iar efortul acesta a ?mbr?cat o form? final? ?n operele anumitor reprezentan?i ai ecletismului mai nou, la care categoriile substan?ei, a formei, a rela?iei, a spa?iului ?i timpului sunt acceptate ca elemente componente ale fiin?ei, f?r? de care orice prezen?? ontic? este imposibil? ?n sine ?i de neconceput.
A?a cum, ?ns?, a observat ?nc? A. Cournot, ,,dispozi?ia categoriilor aristotelice este conform? spiritului limbilor ?i a ceea ce s-ar putea numi dispozi?ia categoriilor gramaticale; de unde rezult? o adev?rat? contradic?ie ?ntre condi?iile structurale ale organului g?ndirii ?i natura obiectului g?ndit. Acest dezavantaj, fire?te, se extinde asupra logicii aristotelice ?ns??i, ce este legat? ?n chip indisolubil de limbajul oral, neglij?nd astfel caracterul de scop ?n sine ?n sine al demersului intelectiv.
§2. Dezavantajul respectiv s-a f?cut cur?nd remarcat, ?ns? Kant a fost cu siguran?? cel dint?i care a trecut la dep??irea terminologiei aristotelice, prin atribuirea unui nou ?n?eles cuv?ntului ,,categorie", adic? semnifica?ia de concept mai general ?i fundamental al g?ndirii ce nu trimite la vreun alt concept; el a distins un sistem de dou?sprezece categorii form?nd patru clase, iar acesta, ?mpreun? cu formele generale a priori ale sensibilit??ii, constituie cadrul func?ional al oric?rei exercit?ri a intelectului. Acest ...