Curs III - Algoritmi
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Curs III - Algoritmi |
| Subiect |
I N F O R M A T I C Ä‚ E C O N O M I C Ä‚ |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
25-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
CONCEPTUL DE ALGORITM
algoritm + structuri de date = program
2.2 CALITÄ‚Å¢ILE UNUI ALGORITM
2.3 DEZVOLTAREA ALGORITMILOR
1. Enunţul problemei, identificarea datelor de intrare şi a ieşirilor solicitate
2. Elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei
3. Reprezentarea algoritmului
Extras din material:
CURS INFORMATICA ECONOMICA APLICATA CURS 3
CURS NR.3
ALGORITMI
CONCEPTUL DE ALGORITM
Cea mai simpl? ?i mai sugestiv? defini?ie a informaticii este urm?toarea: informatica =
studiul algoritmilor ?i datelor.
Unul dintre principalele domenii de interes ale informaticii ?l reprezint? studiul
algoritmilor.
Acest studiu are ?n vedere urm?toarele obiective:
• fundamentele algoritmilor, care se ocup? cu g?sirea unor r?spunsuri la ?ntreb?ri de genul:
¾ problema P poate fi rezolvat? algoritmic?
¾ care este num?rul minim de opera?ii necesare oric?rui algoritm de rezolvare a
problemei P?
• analiza algoritmilor, care are ca obiectiv ob?inerea unui profil de performan?? al unui
algoritm dat, ?n termenii timpului de calcul ?i volumului de memorie necesare pentru
execu?ia sa;
• validarea algoritmilor, care are ca obiectiv stabilirea corectitudinii unui anumit algoritm,
adic? dac? el determin? solu?ia corect? a unei probleme dintr-o familie dat? de probleme,
pentru toate intr?rile admisibile posibile;
• limbajele pentru exprimarea algoritmilor, care se ocup? cu studiul metodelor de
exprimare precis? a unui algoritm ?ntr-un limbaj adecvat, de la nivelul abstract, foarte
concis, p?n? la programul detaliat ?ntr-un limbaj de programare;
• ma?inile pentru execu?ia algoritmilor, care se ocup? cu studiul metodelor de proiectare,
organizare ?i construc?ie a unor ma?ini de calcul dedicate execu?iei eficiente a
algoritmilor.
Toate calculatoarele moderne stocheaz?, reg?sesc ?i prelucreaz? date. ?n plus, orice
algoritm se caracterizeaz? printr-o mul?ime de date de intrare ?i o mul?ime de date de ie?ire.
Exist? o leg?tur? intim? ?ntre modul de structurare a datelor ?i sinteza algoritmilor. Aceast?
leg?tur? este concentrat? ?n urm?toarea formul? metaforic? apar?in?nd lui Niklaus Wirth:
algoritm + structuri de date = program
No?iunea de algoritm este de baz? pentru arhitectura ?i programarea calculatoarelor.
La ?nceput, studiul algoritmilor a f?cut parte din matematic?. Cu mult ?nainte de apari?ia
calculatoarelor, c?utarea unor algoritmi a fost una dintre activit??ile importante ale
matematicienilor. Principalul obiectiv al acestor eforturi a fost descoperirea unui set unic de
instruc?iuni care s? descrie modul de rezolvare a oric?rei probleme dintr-o anumit?
categorie.
Unul dintre cele mai cunoscute rezultate ob?inute ?n acest domeniu (care constituie ?n
acela?i timp un exemplu elocvent) este algoritmul de ?mp?r?ire a numerelor ?ntregi. Acest
algoritm, cunoscut ?i sub numele de algoritmul sc?derilor succesive, sau chiar algoritmul
?mp?r?irii cu rest, const? din urm?toarele:
1
CURS INFORMATICA ECONOMICA APLICATA CURS 3
Pasul 1. Se noteaz? cu M, cel mai mare ?i respectiv cu N, cel mai mic dintre cele dou?
numere. Se atribuie lui C valoarea 1.
Pasul 2. Se scade N din M ?i se ob?ine restul R.
Pasul 3. Dac? R este mai mare dec?t N, atunci se ?nlocuie?te M cu R, se incrementeaz? 1 la
C ?i se reia de la pasul 2, altfel se afi?eaz? rezultatul ?mp?r?irii lui M la N ca fiind
c?tul C ?i restl R.
Cuv?ntul algoritm este el ?nsu?i foarte interesant. La prima vedere ar p?rea c? cineva
a vrut s? scrie logaritm, dar a ?ncurcat accidental primele patru litere. ?n WebsterÂ’s New
World Dictionary cuv?ntul apare prima dat? de-abia ?n 1957. P?n? atunci figura doar forma
mai veche algorism, cu ?n?elesul s?u antic, acela de proces al efectu?rii opera?iilor aritmetice
ce utilizeaz? cifre arabe.
Mult timp cuv?ntul algoritm a fost asociat cu algoritmul lui Eucli...
Materiale similare
| Nume: |
Curs II - Structuri de date |
| Extras din material: |
... tipurilor de informa?ie con?inute ?n fi?ier.Â
 Unit??ile de informa?ie con?inute de o ?nregistrare se numesc c?mpurileÂ
?nregistr?rii.Â
 Pentru exemplificare, se consider? c? datele referitoare la angaja?ii uneiÂ
?ntreprinderi se memoreaz? ?ntr?un fi?ier. Fiecare angajat poate fi considerat ca oÂ
entitate, iar prin gruparea datelor privind un angajat (marca, numele, data na?terii,Â
adres?, pro... |
| Nume: |
Curs IV - Structuri de baza ale algoritmilor |
| Extras din material: |
...Atunci S2
Altfel Dac? E = C3
Atunci S3
Altfel SREST
E=C1
S1
DA
NU
S2
E=C2
DA
NU
S3
E=C3
DA
NU
SREST
C. Structura repetitiv? (iterativ?)
O structur? ce define?te un grup de ac?iuni sau o combina?ie de structuri
algoritmice cu o execu?ie repetat? este cunoscut? sub denumirea de structur?
repetitiv? sau iterativ?.
Principalele tipuri de structuri repetitive sunt:
1. structura repetitiv? condi?ionat? anterior;
2. structura repetitiv? condi?ionat?... |
| Nume: |
Curs II - Subsistemul software |
| Extras din material: |
...rcini se reduc la minimum ?ntr-un sistem de operare ?n care calculatorului i se cere s? realizeze numai c?te o activitate la un moment dat. ?n aceste situa?ii, la un moment un singur program este plasat ?n memoria principal? ?i rulat, apoi ?nlocuit cu programul ce va executa urm?toarea opera?ie.
?n sistemele de operare multiutilizator ?i multitasking, ?n care calculatorului i se cere s? r?spund? mai multor solicit?ri ?n acela?i timp, sarcinile administratorului de memorie sunt mai complexe.
?n... |
| Nume: |
Curs VI - Bazele Tehnologiei Informatiei |
| Extras din material: |
...lista Object Type se selecteaz? op?iunea Microsoft Equation 3.0.
• se selecteaz? butonul OK.
La lansarea editorului de ecua?ii se schimb? con?inutul ecranului: meniul con?ine alte comenzi, barele de instrumente din Word nu mai sunt afi?ate, apare ?n schimb o nou? bar? de instrumente specific? editorului de ecua?ii (Figura 2.18). Fereastra de lucru a documentului r?m?ne vizibil?, dar este activ? doar ?n zona ?n care va fi inserat? ecua?ia.
Figura 2.18 - Bara de instrumente pus? la dispoz... |
| Nume: |
Curs VIII - Dezvoltarea sistemelor informatice economice |
| Extras din material: |
...conomice poate fi
informatizat ?ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic?, ideal ?ns? ar fi ca toate acestea s? fie
?nglobate ?ntr-un sistem informatic global de gestiune economic? la nivelul ?ntregii
?ntreprinderi.
3
CURS INFORMATICA ECONOMICA APLICATA CURS 8
Pentru realizarea unui sistem informatic eficient, trebuiesc avute ?n vedere unele
reguli de baz?, ce au fost deduse din practic?.
Abordarea global? modular?.
La proiectarea sistemului trebuie avut? ?n vedere leg?tura acestuia c... |
| Nume: |
Curs I - Concepte generale ale informaticii |
| Extras din material: |
...t:Â
- asigurarea inform?rii sistemului decizional cu privire la func?ionarea sistemuluiÂ
opera?ional;Â
- asigurarea transmiterii ?n forme concrete ?i accesibile a deciziilor emise de c?tre sistemulÂ
conduc?tor c?tre sistemul opera?ional;Â
- realizarea unei permanente leg?turi de tip informa?ional cu mediul ?nconjur?tor.Â
Situarea sistemului informa?ional ?ntre sistemul decizional ?i cel opera?ional atrage dup?Â
sine faptul c?Â... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Curs III - Algoritmi"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
