Curs II - Structuri de date

Pagina principala >> I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă >> Curs II - Structuri de date

Numar pagini	5
Nume	Curs II - Structuri de date
Subiect	I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă
Institutie	Universitate
Universitate	Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Pret	50 puncte
Evaluarea calitatii	0 / 0 (100%)
Adaugat	25-06-2009
Adaugat de	dktf0406
Descarcat	2
Marimea fisierului	0 KB
Formatul fisierului	pdf
Cuvinte cheie	structuri , date , tipuri , fisiere , secventiale , acces , selectiv , relativ , direct , indexate

DESCARCA

Format: pdf

Pret: 50 puncte

Raporteaza material

Descrierea materialului:

TIPURI ŞI STRUCTURI DE DATE
FIŞIERE
FIŞIERE SECVENŢIALE
FIŞIERE CU ACCES SELECTIV (RELATIV, DIRECT )
FIŞIERE INDEXATE

Extras din material:

CURSURI INFORMATCA ECONOMICA APLICATA CURS 2
1
CURS NR.2
STRUCTURI DE DATE
Exist? o leg?tur? intim? ?ntre modul de structurare a datelor ?i sinteza algoritmilor
(algoritm + structuri de date = program ? Niklaus Wirth). Principalul obiectiv al studiului
structurilor de date const? ?n explorarea diverselor modalit??i de structurare a datelor ?i,
pentru fiecare ?n parte, identificarea clasei de opera?ii care pot fi executate asupra sa ?i
nu ?n ultimul r?nd cercetarea modului de reprezentare ?n calculator al obiectelor
apar?in?nd structurii respective astfel ?nc?t aceste opera?ii s? poat? fi executate c?t mai
eficient. Studiul structurilor de date are drept scop final ?nsu?irea ?i st?p?nirea
urm?toarelor dou? tehnici fundamentale:
proiectarea unor reprezent?ri adecvate ale datelor
proiectarea ?i analiza algoritmilor care opereaz? cu aceste reprezent?ri
TIPURI ?I STRUCTURI DE DATE
No?iunile de tip de date ?i structur? de date sunt folosite deseori drept sinonime ?n
referirile la datele prelucrate ?i la modul lor de organizare ?n cadrul unui algoritm sau
program. Cu toate acestea, ?ntre cele dou? no?iuni fundamentale exist? diferen?e subtile,
ele fiind relevate ?n cele ce urmeaz?.
?n matematic? se obi?nuie?te s? se clasifice variabilele folosite ?n func?ie de
anumite caracteristici. Spre exemplu, se face o distinc?ie clar? ?ntre variabilele logice,
reale ?i complexe sau ?ntre variabile reprezent?nd valori individule (scalare) ?i variabile
reprezent?nd colec?ii de valori (mul?imi sau vectori) etc. Aceast? clasificare este la fel de
important? ?n prelucrarea datelor. Astfel, ?n programare este valabil urm?torul principiu:
orice constant?, variabil?, expresie sau func?ie se caracterizeaz? printr?un anumit tip de
date.
Se nume?te tip de date o mul?ime distinct? de elemente, numite valori sau
obiecte, ?mpreun? cu opera?iile ce se pot efectua asupra lor. ?ntr?un limbaj de
programare orice constant? apar?ine unui anumit tip, orice variabil? poate stoca valori de
un anumit tip, orice expresie se evalueaz? la o valoare de un anumit tip ?i orice func?ie
?ntoarce o valoare de un anumit tip.
Orice limbaj de programare furnizeaz? o mul?ime de tipuri predefinite. Acest lucru
?nseamn? c? limbajul permite folosirea variabilelor de tipul respectiv ?i furnizeaz? o
mul?ime de opera?ii predefinite pentru manipularea acestor variabile ?n cadrul unui
program. Anumite tipuri de date predefinite corespund cu exactitate limbajului ma?in? al
calculatorului respectiv, ca de exemplu tipul ?ntreg sau tipul real.
Tipurile de date nu trebuie confundate cu echivalentele lor din matematic?. Spre
exemplu, tipul ?ntreg din programare nu trebuie confundat cu mul?imea Z a numerelor
?ntregi din matematic?. Datorit? reprezent?rii finite, tipul ?ntreg din programare con?ine o
CURSURI INFORMATCA ECONOMICA APLICATA CURS 2
2
mul?ime finit? de elemente ?n timp ce mul?imea Z este infinit?. Cu toate acestea, de cele
mai multe ori se face abstrac?ie de aceast? distinc?ie, ea fiind luat? ?n considerare c?nd
este semnificativ? (de exemplu c?nd apare posibilitatea unor dep??iri, precizia este
insuficient? ?n calcule etc.).
Din punctul de vedere al modului de definire ?n raport cu un anumit limbaj de
programare, tipurile de date se clasific? ?n tipuri predefinite (fundamentale) ?i tipuri
definite de programator.
Tipurile predefinite se ?mpart la r?ndu...

Materiale similare

Nume:

Curs IV - Structuri de baza ale algoritmilor

Extras din material:

...Atunci S2 Altfel Dac? E = C3 Atunci S3 Altfel SREST E=C1 S1 DA NU S2 E=C2 DA NU S3 E=C3 DA NU SREST C. Structura repetitiv? (iterativ?) O structur? ce define?te un grup de ac?iuni sau o combina?ie de structuri algoritmice cu o execu?ie repetat? este cunoscut? sub denumirea de structur? repetitiv? sau iterativ?. Principalele tipuri de structuri repetitive sunt: 1. structura repetitiv? condi?ionat? anterior; 2. structura repetitiv? condi?ionat?...

Nume:

Curs III - Algoritmi

Extras din material:

...li, descri?i f?r? echivoc ?i procesul s? fie finit), un algoritm mai trebuie s? satisfac? ?i alte c?teva propriet??i ?i anume: generalitatea, completitudinea ?i eficien?a. Generalitatea algoritmului se traduce prin aceea c? el trebuie s? se aplice nu unui caz particular, ci unei clase largi de probleme de acela?i tip cu problema rezolvat?. De exemplu, dac? se cere s? determin? cea mai mic? valoare dintr-un ?ir de cinci valori numerice, noi vom ?ncerca s? g?sim un algoritm care s? de...

Nume:

Curs II - Subsistemul software

Extras din material:

...rcini se reduc la minimum ?ntr-un sistem de operare ?n care calculatorului i se cere s? realizeze numai c?te o activitate la un moment dat. ?n aceste situa?ii, la un moment un singur program este plasat ?n memoria principal? ?i rulat, apoi ?nlocuit cu programul ce va executa urm?toarea opera?ie. ?n sistemele de operare multiutilizator ?i multitasking, ?n care calculatorului i se cere s? r?spund? mai multor solicit?ri ?n acela?i timp, sarcinile administratorului de memorie sunt mai complexe. ?n...

Nume:

Curs IV - Procesorul de texte Microsoft Word

Extras din material:

...cului exact pe paragraf/r?nd sau ?n interiorul unui cuv?nt. 1.4. Opera?iuni de creare, deschidere, salvare ?i tip?rire a documentelor Meniul File pune la dispozi?ia utilizatorului comenzi pentru crearea unui nou document nou, deschiderea documentelor, salvarea fi?ierelor document ?n format Word sau ?n alte formate, precum ?i pentru tip?rirea acestora la imprimant?. Pentru crearea unui nou document se selecteaz? comanda New din meniul mai sus amintit, sau icon-ul corespunz?tor din ...

Nume:

Curs VI - Bazele Tehnologiei Informatiei

Extras din material:

...lista Object Type se selecteaz? op?iunea Microsoft Equation 3.0. se selecteaz? butonul OK. La lansarea editorului de ecua?ii se schimb? con?inutul ecranului: meniul con?ine alte comenzi, barele de instrumente din Word nu mai sunt afi?ate, apare ?n schimb o nou? bar? de instrumente specific? editorului de ecua?ii (Figura 2.18). Fereastra de lucru a documentului r?m?ne vizibil?, dar este activ? doar ?n zona ?n care va fi inserat? ecua?ia. Figura 2.18 - Bara de instrumente pus? la dispoz...

Nume:

Curs I - Concepte generale ale informaticii

Extras din material:

...t: - asigurarea inform?rii sistemului decizional cu privire la func?ionarea sistemului opera?ional; - asigurarea transmiterii ?n forme concrete ?i accesibile a deciziilor emise de c?tre sistemul conduc?tor c?tre sistemul opera?ional; - realizarea unei permanente leg?turi de tip informa?ional cu mediul ?nconjur?tor. Situarea sistemului informa?ional ?ntre sistemul decizional ?i cel opera?ional atrage dup? sine faptul c?�...

Toate materialele similare

Comentarii asupra materialului "Curs II - Structuri de date"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia

Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu

Curs II - Structuri de date

Materiale similare

Comentarii asupra materialului "Curs II - Structuri de date"

Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate