Educatia permanenta
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Educatia permanenta |
| Subiect |
Pedagogie Modul I |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Departamentul Pentru Pregatirea Cadrelor Didactice (Pedagogie) |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
25-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
4 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
1. Copilaria este vârsta ideala pentru educatie
2. Sa-l învatam pe copil tot ceea ce trebuie sa stie la vârsta adulta
3. Primordialitatea scolii în raport cu alte mijloace educationale
Extras din material:
Â
Educatia permanenta
Referat
ÂÂ 2009Â Â
Educatia permanenta
Revista de Pedagogie
Institutului de Stiinte ale Educatiei.Â
Reflec?ii teoretice
Prof. univ. dr. Emil PAUN
Universitatea BucurestiÂ
Unele dintre ideile esentiale pe care sÂa bazat (si se mai bazeaza ?nca) multa vreme organizarea siÂ
functionarea sistemelor scolare sunt ?n prezent supuse unei analize critice, adevarul lor fiind, totalÂ
sau partial, contestat. Evolutiile societatii contemporane pun sub semnul ?ndoielii unele dintreÂ
afirmatiile al caror continut a fost, uneori, considerat axiomatic.Â
Redam c?teva dintre aceste ideiÂprincipii.Â
1. Copilaria este v?rsta ideala pentru educatieÂ
Aceasta afirmatie, cu o lunga traditie europeana, (care siÂa gasit o exprimare explicita la Comenius)Â
a fost, ?n urma cercetarilor si ideilor puse ?n circulatie de psihologul american W. James, considerataÂ
ca fiind unul dintre principiile psihopedagogice fundamentale ale organizarii sistemelor deÂ
?nvatam?nt. Dupa W. James, dezvoltarea individului poate fi subdivizata ?n doua mari etape: p?na laÂ
24 (25) de ani, v?rsta maximei receptivitati formative ce trebuie deci consacrata proceselor deÂ
educare, de regula, institutionalizate; dupa 24 de ani, perioada vietii active, consacrata carierelorÂ
profesionale, ?n care individul pune ?n valoare ceea ce a asimilat ?n prima etapa. Surprinzatoare nuÂ
este nici afirmatia maximei receptivitati educative din prima etapa, nici separarea celor douaÂ
perioade (cu exceptia, poate, a momentului acestei separari). Ideea care a produs impactul teoreticÂ
cel mai important a fost cea privitoare la incapacitatea adultului de a ?nvata, de a fi supus unorÂ
influente educationale sistematice. ?n fapt, W. James considera ca cele doua perioade de v?rsta suntÂ
specializate, criteriul fiind receptivitatea educationala. Aceasta conceptie sÂa tradus ?n organizareaÂ
scolara pe care o cunoastem si care se ?ncheie ?n jurul v?rstei de 24Â25 de ani, consacr?nd practicÂ
ceea ce se afirmase teoretic.
Este corect acest punct de vedere, multa vreme considerat incontestabil? El este doar ?n parteÂ
adevarat, si anume ?n acea parte care sustine ca perioada copilariei si tineretii se caracterizeaza prinÂ
maxima receptivitate sub raport educational. Cercetarile actuale de psihologie genetica si a ?nvatarii,Â
de psihopedagogie a adultilor dovedesc cu certitudine ca la v?rsta adulta capacitatea de ?nvatare nuÂ
dispare. O serie de aspecte ale ?nvatarii se realizeaza mai bine la v?rsta adulta. Desigur, capacitateaÂ
de ?nvatare a adultului nu se manifesta la acelasi nivel de performanta pe toata durata vietii, eaÂ
reduc?nduÂse progresiv. Dar este cert ca adultul are suficiente disponibilitati pentru ?nvatare.Â
Aceasta separare si specializare educationala a v?rstelor a fost determinata si de ambiguitatileÂ
privind modul ?n care a fost ?nteles raportul dintre copilarie si v?rsta adulta. ?n perspectivaÂ
diacronica putem distinge trei moduri succesive de ?ntelegere a acestui raport.Â
Primul model este dominat de (paradigma) teoria homunculului si se caracterizeaza prinÂ
cvasiidentificarea copilului cu adultul. Copilul era considerat un adult ?n initiativa, diferenta dintreÂ
ei fiind doar de natura cantitativa. Nici un fel de diferenta calitativa, nici o separare a dezvoltariiÂ
fizice de cea psihica de natura sa surprinda evolutiile calitativÂspecifice din copilarie ?n raport cuÂ
v?rsta adulta. Acest model nu a permis, de aceea, elaborarea unor abordari educationaleÂ
particularizate ?n raport cu specificul v?rstelor.Â
Aceasta orientare a fost put...
Materiale similare
| Nume: |
Educatia Maxime |
| Extras din material: |
...sta prin nimicirea individualitatii elevilor si prin asuprirea stimei de sine.Â
Samuel Smiles
Mai bine saÂti ramana copiii educati decat bogati; caci mai mult pretuiesc perspectivele celor Â
educati, decat mijloacele celor bogati.
Epictetus
Educatia are drept scop formarea caracterului.
 Herbert SpencerÂ
Educatia este un ornament in vremuri de prosperitate si un refugiu in vremuri de restriste.
Aristotel
Educatia este imblanzirea u... |
| Nume: |
Proiect de cercetare final an - Educatia Interculturala |
| Extras din material: |
... indivizilor ce apartin unor
culturi diferite si care traiesc in acelasi prezent instoric; este sensul curent dat
interculturalitatii si domeniul de reflectie cel mai bogat pana in prezent;
- pe un plan diacronic, ca parghie regulatoare sau catalizator al intalnirii mai
multor culturi ce apartin unor perioade de timp diferite;este un domeniu teoretic
mai putin abordat , dar care poate rezolva suficiente sugestii euristice chiar si
pentru varianta sincronica a ipotezei interculturali... |
| Nume: |
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
| Extras din material: |
... existente, atat in interiorul celor doi factori, cat si in relatiile dintre ei.
Concomitent cu recunoasterea influentei mediului asupra omului trebuie sa admitem si reciproca sa, aceea ca omul influenteaza si transforma mediul. Omul nu este, deci, un produs pasiv al mediului, el este un subiect activ care, transformand mediul se transforma pe sine insusi.
Mediul devine sursa a dezvoltarii psihice prin faptul ca ofera individului circumstante si conditii concrete de viata, obiecte , informatii... |
| Nume: |
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
| Extras din material: |
...ata concludenta din cauza variabilitatii existente, atat in interiorul
celor doi factori, cat si in relatiile dintre ei.
Concomitent cu recunoasterea influentei mediului asupra omului trebuie sa
admitem si reciproca sa, aceea ca omul influenteaza si transforma mediul. Omul nu
este, deci, un produs pasiv al mediului, el este un subiect activ care, transformand
mediul se transforma pe sine insusi.
Mediul devine sursa a dezvoltarii psihice prin faptul ca ofera indiv... |
| Nume: |
Reflectii Pedagogie |
| Extras din material: |
... al statului, transmitator de cunostinte si educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor in sarcina educativa, membru al colectivului scolii, coleg.
Ca organizator al invatarii profesorul imbina aspectele obiectiv-logice ale transmiterii cunostintelor cu aspectele psihologice. Este deci preocupat atat de aplicarea principiilor didactice cat si de implicatiile psihologice ale actului transmiterii.
?n didactica modern?, cadrul didactic are rolul de ,,diri... |
| Nume: |
Reflectii Pedagogie |
| Extras din material: |
... copilului , a adultului in formare este inclinareaÂ
spre imitatie.
              Profesorul are un rol important asupra performantelor scolare ale elevilor. Rolul de profesorÂ
presupune argumentarea intrÂun multiplu paienjenis de grupuri de grupuri de referinta care punÂ
profesorului cerinte diferentiate: el reprezinta autoritatea publica, ca reprezentant al statului,Â
transmitator de cunostinte si educator, evaluator al e... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Educatia permanenta"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
