Descartes

Descartes


Opere:
1637: “Discurs asupra metodei” corespunde nevoilor noi intelectuale ale timpului, care este s?tul de logica ?i de ?tiin?a aristotelic?.
1641: “Medita?iile metafizice” ?n latin?; concep?ia metafizic? a lui Descartes.
Metafizica este cuno?tin?a primelor principii. Pentru a cl?di o filozofie, aceste prime principii trebuie bine asigurate, trebuie s? fie absolut certe. Descartes ??i d? perfect seama de aceasta; de aceea primul moment al filozofiei sale va fi de a pune ?n ?ndoial? toate cuno?tin?ele pe care le-a primit p?n? acum. Scopul era de a g?si elemente absolut sigure, ne?ndoielnice, pe care s? poat? cl?di tot restul. Descartes va constata, deci, c? sim?urile ?l ?n?al?, va pune ?n ?ndoial? chiar faptul c? are corp.
De?i toate lucrurile, cele care ne par mai sigure au fost puse ?n ?ndoial?, r?m?ne totu?i ceva sigur ?i anume faptul c? eu g?ndesc, c? m? ?ndoiesc. Dac? m? g?ndesc ?i m? ?ndoiesc, este sigur c? exist. Formula sa va fi “Cogito, ergo sum”. Aceasta ?nseamn? ?ns? c? con?tiin?a g?ndirii, deci a sufletului este mai sigur? dec?t con?tiin?a pe care o avem despre lumea exterioar?. Credin?a obi?nuit? c? nu cunoa?tem nimica mai sigur dec?t aceast? lume a sim?urilor pe care o atingem, a vedem, este astfel r?sturnat?.
Corpurile nu ne sunt deci cunoscute prin sim?uri cu certitudine. Singura certitudine absolut? este a existen?ei noastre, noi care g?ndim ?i ne ?ndoim. Dar aceasta ?nseamn? c? con?tiin?a sufletului este mai sigur? dec?t aceea a corpurilor. Substan?a este g?ndirea, iar substan?a corpurilor este ?ntinderea. Prin g?ndire Descartes ?n?elege nu numai g?ndirea ?n sens restr?ns, ci ?i percep?ia, voin?a.
?n ceea ce prive?te natura corpurilor, ea fiind ?ntinderea, ea este ?n ultim? analiz? de natur? geometric?, mecanic?. Fenomenele corpur...