Tudor Arghezi

page 1

page 5

Tudor Arghezi



Universul operei

Debutul ?l are la 16 ani ?n revista “Liga ortodox?”. ?ncep?nd din 1910 Arghezi are o activitate forate sus?inut?, ?n cadrul c?reia conduce reviste ?i ziare cum sunt Cronica, Cuget rom?nesc, Na?iunea, Bilete de papagal. ?n 1927 editeaz? primul volum “Cuvinte potrivite”. ?n 1947 prime?te premiul na?ional de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. ?n 1955 devine membru al Academiei Rom?ne. Are tablete ?n 1929 “Icoane de lemn”, ?n 1936 “Poarta neagr?”, ?n 1946 “Bilete de papagal” ?i ?n 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) ?i Lina (1942).
Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat:

Lirica de dragoste, ?n cadrul c?reia poetul exprim? ata?amentul de fiin?a iubit?, de lume ?i de via?? ?n general. Are versuri ?n care r?nt? iubirea ?i se opre?te asupra iubitei c?reia ?i face portretul:
“Obrajii t?i mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
?n care se oglindesc
Azurul ?i copacul”.
Arghezi cultiv? o elegie erotic?

Poezia filozofico-religioas?: Psalmi

Una din laturile dominate ale poeziei argheziene st? sub semnul c?ut?rilor filozofico-religioase. Ca to?i mari poe?i ai lumii ?i Arghezi a fost r?scolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe p?m?nt, a ?nceputurilor existen?ei omului ?n univers, a perspectivelor care i se deschid, a mor?ii care pune cap?t zbaterilor omului pentru ?nfrumuse?area vie?ii. Poetul s-a r?zboit cu fantomele divinit??ii mor?ii. Ispita cunoa?terii o g?sim ?n “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. Motivul c?ut?rii divinit??ii prezent ?n poezia argezian? ?nc? de la primele poezii de dup? debut devin ?n “Psalmi” o obsesie tiranic? ?i ea se prelunge?te ?n “Stihuri de sear?” ?i “Hore”. Poetul este la ?nceput chinuit de ?ndoieli, dac? exist? sau nu Dumnezeu, de aceea ?n Psalmul al VI.-lea spune: “Pari c?nd a fi, pari c?nd c? nu mai e?ti”. Arghezi nu poate ?n?elege t?cerea lui Dumnezeu ?i ?n acela?i Psalm arat? dorin?a de a fi ?n stare s? intre ?n contact direct cu Dumnezeu:
“Siguri, acum ?n marea ta poveste
R?m?n cu tine s? m? mai m?sor
F?r? s? vreau s? ies biruitor
Vreau s? te pip?i ?i s? urlu: Este?”
Oscil?nd ?ntre dorin?a de a afirma existen?a lui Dumnezeu ?i g?ndul c? acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic ?ntre?inut? poetul exclam?:
“Pentru credin?? sau pentru t?gad?,
Te caut d?rz ?i f?r? de folos”.
Poetul ajunge s? ?l p?ndeasc? pe Dumnezeu ca pe un v?nat ?i s? ?l amenin?e cu nimicirea fizic?:
“Te dr?muiesc ?n zgomot ?i-n t?cere
?i te p?ndesc ?n timp ca pe v?nat
S? v?d: e?ti ?oimul meu cel c?utat
S? te ucid sau s?-ngenunchi a cere”
?n Psalmul al II.-lea poetul este mai ne?nduplecat:
“Cercasem eu cu aerul meu
S? te r?storn pe tine Dumnezeu
T?lhar de ceneri ?mi f?cui solia
S?-?i jefuiesc cu vulturii t?ria”.
El ajunge s? pun? sub semnul ?ntreb?rii existen?a lui Dumnezeu pentru c? de la familia sf?nt? a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de r?nd, de aceea ?n unul din Psalmii publica?i ?n 1959 arat? c?:
“?nver?unat de piedici s? le sf?r?m ?mi vine
Dar trebuie-mi da seama s?-ncep de-abia cu tine”.

Tema mor?ii opune poetul ?n poezia “De-a v-a?i ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”. Poezia duce cu g?ndul la “Mai am un singur dor” ?i “Miori?a”. Poetul simte apropierea mor?ii ?i a?teapt? cu lini?te interioar?. Poezia este un testament oral l?sat copiilor de care se va desp?r?ii de moarte. Acela?i presentiment al mor?ii ?l vom g?si ?n p...