Amintiri din copilarie - Ion Creanga
| Numar pagini |
11 |
| Nume |
Amintiri din copilarie - Ion Creanga |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Scoala generala |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
24-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“.
Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu).
Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........."
Cap I
CapII
Cap III
Cap IV
Sursele umorului în opera lui Creangă
Trăsături noi care completează portretul
lui Nică în acest capitol
Caracterizarea lui Nică
Caracterizarea Smarandei
Extras din material:
AMINTIRI DIN COPIL?RIE
de Ion Creang?
Dup? apari?ia pove?tilor, Creang? a publicat ?n Convorbiri literare ?n 1881-1882 trei p?r?i din Amintiri din copil?rie. Partea a patra a v?zut lumina tiparului, postum, ?n 1892.
?n Amintiri din copil?rie v?rsta cea fericit? este rechemat? ?i retr?it? ?n amintire de scriitor pentru a alunga triste?ea ?i grijile: Hai mai bine despre copil?rie s? povestim, c?ci ea singur? este vesel? ?i nevinovat?.
Tema ilustreaz? evocarea vie?ii satului rom?nesc din a doua jum?tate a secolului al XIX lea ?i anume a satului Humule?ti cu oamenii lui: Gospodari tot unul ?i unul, ?nt?mpl?rile ?i evenimentele nu sunt relatete ?ntr-o ordine cronologic?, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referin?? ?n conturarea eroului, a copil?riei copilului universal (George C?linescu).
Cartea este povestea copil?riei sau, mai degrab?, spectacolul v?rstei fericite. Dac? prin unele am?nunte, copil?ria reconstituit? a apar?inut biografic lui Creang?, prin semnifica?ie este universal?, apar?ine tuturor: a?a eram eu la v?rsta cea fericit? ?i a?a cred c? au fost to?i copii de c?nd i lumea asta ?i p?m?ntul, m?car s? zic? cine-ce a zice.
Scriitorul opre?te timpul omului la ceasul zburd?lniciei ?i al poznelor ?i-l evoc? ?ntr-o nara?iune al c?rei farmec este de neegalat. Copil?ria apare ca o epoc? de aur, ca un t?r?m al bucuriei ?i al inocen?ei, f?r? griji ?i suspine ?n care fantezia completeaz? realitatea, iar jocul este suprema preocupare: ce-i pas? copilului c?nd mama ?i tata se g?ndesc la neajunsurile vie?ii, la ce se poate s? le aduc? ziua de m?ine sau c?-i fr?m?nt? alte g?nduri pline de ?ngrijire.
O alt? caracteristic? a copil?riei este joaca, locurile ?i n?zdr?v?niile copiilor, lumineaz? ?i dinamizeaz? aceste pagini cu veselia ?i umorul lor: copilul ?nc?lecat pe b??ul s?u g?nde?te c? se afl? c?lare pe un cal de cei stra?nici, pe care alearg? cu voie bun? ?i-l bate cu biciul ?i-l strune?te cu tot dinadinsul, ?i r?cne?te la d?nsul cu toat? inima de-?i ie auzul
V?rsta fermecat? a copil?riei face ca totul s? devin? posibil ?n imagina?ia scormonitoare a copilului, b??ul se transform? ?ntr-un bidiviu stra?nic iar copilul ?ntr-un adev?rat c?l?re?.
Tocmai contrastul dintre dorin?ele copilului bazate pe o imagina?ie nest?vilit? ?i posibilit??ile sale st?rne?te voia bun?, alung?nd v?lul de triste?e din sufletul scriitorului, imaginea copilului vesel ?i lipsit de griji de odinioar? este de fapt imaginea copil?riei, a celei mai fericite v?rste din via?a omului:
A?a eram eu la v?rsta cea fericit? ?i a?a cred c? au fost to?i copii de c?nd i lumea asta ?i p?m?ntul.
S-ar putea spune, deci, Creang? zugr?ve?te copil?ria vesel? ?i nevinovat? ?i c? Nic? este copilul universal, de pretutindeni ?i de oric?nd, ?n care to?i ne reg?sim cu nostalgie.
Opera st? sub semnul neast?mp?rului b?ie?esc al spontaneit??ii, al capacit??ii, de a inventa cele mai n?stru?nice pozne. Acestei copil?rii ideale i se ofer? un cadru uman ?i georafic, care este cel al ?inutului natal.
Parcurg?nd cele patru capitole ale c?r?ii constat?m o tr?s?tur? surprinz?toare prin expresivitate ?i semnifica?ii. Fiecare capitol ?ncepe ?i se ?ncheie cu imaginea memorabil? a satului, asupra c?reia revine f?r? ?ncetare scriitorul. Humule?tiul, leag?nul amintirilor copil?riei este un sat vechi, r?z??esc, ?ntemeiat ?n toat? puterea cuv?ntului, cu gospodari tot unul ?i unul, cu fl?c?ii voinici ?i fete m?ndre care ?tiau a ?nv?rti hora dar ?i suveica.
Afl?m ca era un sat mare ?i vesel, ?mp?rt??it ?n trei p?r?i care se ?in tot una: Vatra satului, Delenii ?i ...
Materiale similare
| Nume: |
Amintiri din copilărie – Ion Creangă |
| Extras din material: |
...tiz?rii. Chiar dac? apar episodic, detaliul sau unghiul, din care este rev?zut de autor, ?l fixeaz? ?n memoria ?i ?n imagina?ia cititorului, fiindc? acest unghi sau detaliu este totdeauna unul esen?ial ?i semnificativ. Marea art? a lui Creang? ?n individualizarea personajelor, ?n afara mijloacelor stilistice, specifice, rezid?, ?n mare m?sur?, ?n capacitatea sa de a sugera, pornind de la o anumit? manifestare, de la o tr?s?tur? distinct? de caracter ?i adesea de la una fizic?. Portretul este, de... |
| Nume: |
Bivolul si cotofana - demonstratie |
| Extras din material: |
...sau din cuvintele bivolului. Ea ii reprezinta pe oamenii obisnuiti si modesti, preocupati de asigurarea traiului zilnic, dar neprofitand de pe urma altora.
Invatatura, caracteristica fabulei, pe care o transmite aceasta fabula, nu este formulata direct prin morala, ci se desprinde indirect din text: cei mari si puternici ii tolereaza pe cei inferiori lor atata vreme cat pot profita de pe urma acestora, dar nu ii accepta cand acestia, la randul lor, vor sa profite.
Opera literara Bivolul si... |
| Nume: |
Bivolul si cotofana - demonstratie |
| Extras din material: |
...n cuvintele bivolului. Ea ii reprezinta pe
oamenii obisnuiti si modesti, preocupati de asigurarea traiului zilnic, dar
neprofitand de pe urma altora.
Invatatura, caracteristica fabulei, pe care o transmite aceasta fabula, nu
este formulata direct prin morala, ci se desprinde indirect din text: cei mari si
puternici ii tolereaza pe cei inferiori lor atata vreme cat pot profita de pe urma
acestora, dar nu ii accepta cand acestia, la randul lor, vor sa profite.
Opera literara Bivolul ... |
| Nume: |
D-l Goe - demonstratie |
| Extras din material: |
...coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma, bunica devenind complice a acestuia.
Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul face cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung la Bucuresti.
Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard.
Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: peronul din urbe... |
| Nume: |
D-l Goe - demonstratie |
| Extras din material: |
...
coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma,
bunica devenind complice a acestuia.
Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul face
cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung
la Bucuresti.
Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard.
Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului
rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: peronul di... |
| Nume: |
Popa Tanda - Caracterizare |
| Extras din material: |
...a in jurul sau, neiertator, aspru cu cei care se dovedesc lenesi, cu o limba ascutita si vorba muscatoare, el ii ironizeaza pe satenii trandavi, dar nici de data asta nu se inregistreaza vreo schimbare. Ocara se dovedeste ineficienta, avand un efect contrar: In sfarsit, vazand insa ca merge prea gros, incepura si ei sa ocarasca pe popa.
Preotul este vazut de sateni ca o persoana din afara comunitatii,menita sa le strice rosturile, vechile randuieli si obisnuinte. La inceput este p... |
| Nume: |
Popa Tanda - Caracterizare |
| Extras din material: |
...urul sau, neiertator, aspru cu cei care se dovedesc
lenesi, cu o limba ascutita si vorba muscatoare, el ii ironizeaza pe satenii trandavi, dar
nici de data asta nu se inregistreaza vreo schimbare. Ocara se dovedeste ineficienta,
avand un efect contrar: In sfarsit, vazand insa ca merge prea gros, incepura si ei sa
ocarasca pe popa.
Preotul este vazut de sateni ca o persoana din afara comunitatii,menita sa le strice
rosturile, vechile randuieli si obisnuinte. La inceput es... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Amintiri din copilarie - Ion Creanga"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
