Romantismul
| Numar pagini |
1 |
| Nume |
Romantismul |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
24-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"
Romantismul este un important curent literar si artistic, aparut in Anglia, Franta si Germania in prima parte a secolului trecut, ca opozitie la clasicism. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii; incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.
Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene, cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale, si determinad existenta unui stil romantic in mobilier, in imbracaminte etc............"
Extras din material:
Romantismul
Romantismul este un important curent literar si artistic, aparut in Anglia, Franta si Germania in prima parte a secolului trecut, ca opozitie la clasicism. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii; incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.
Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene, cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale, si determinad existenta unui stil romantic in mobilier, in imbracaminte etc.
In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii, romantismul exalta sentimentul si fantezia. Natura patrunde masiv in creaiile romantice, in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. Visul si exotismul, interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului.
Acest curent invata scriitorii si poatii sa se inspire din istoria nationala si din creatia folclorica specifica tarii lor. Personajele romantice sunt eroi exceptionali in imprejurari exceptionale, construite adesea pe principiul antitezei si putand evolua pe parcursul operei in ceea ce priveste trasaturile lor de caracter.
Astfel, principalele caracteristici ale romantismului drept curent literar pot fi rezumate prin:cultivarea sensibilitatii si fanteziei creatoare, complexitatea personalitatii umane, evaziunea in trecut, istorie, vis, contemplarea naturii infatisata sub lumina culorii locale, interesul pentru folclor, prezenta unor personaje provenind din toate mediile sociale, eroii extraordinari ai operelor epice fiind pusi sa actioneze in imprejurari extraordinare, totul fiind intr-o libertate deplina de creatie.
Marii reprezentanti internationali ai acestui curent, Novalis, J.L. Tieck, E.T.A. Hoffmann, G.G. Byron, P.B. Shelley, A. Lamartine, A. de Vigny, V. Hugo, G. Leopardi, A. Puskin, M. Lermontov, E.A. Poe, A. Petrofi, A. Mickiewicz au realizat adevarate caodopere ale literaturii romantice, in proza sau in versuri.
Asemeni oricarui curent literar de o importanta maxima in dezvoltarea ulterioara a prozei si poeziilor, curentul romantic a avut un sef de scoala si un teoretician care a dat nastere acestui curent, l-a denumit si si-a sustinut opinia in decursul intregii cariere artistice. Pentru romantism, acest autor este Victor Hugo (1802-1885,poet si prozator francez), care, in prefata dramei Cromwell considera romantismul ca fiind o debarasare a limbajului poetic de tot ceea ce are legatura cu o schema, o norma sau o lege si dand frau liber imaginatiei si inspiratiei creatorului.Hugo afirma ca tocmai aceste legi eclipseaza adevarata arta, care este pura si neingradita.
Regulile impuse de clasici nu mai sunt valabile, singura sursa adevarata de inspiratie fiind natura si doar legile ei fiind esenta operei romantice. Fiecare subiect va avea o valoare unica si irepetabila ce nu va mai fi dictata de legile nescrise ale prozodiei ci de sufletul si mintea creatorului. Sfaturile naturii vor fi sursa de inspiratie primordiala, iar fictiunea autorului este singura capabila de a crea adevarata arta, adevaratul sentiement in inima cititorului.
Sa dam cu ciocanul in teorii, in poetici si in sisteme.Sa aruncam jos vechea tencuiala care ascunde fatada artei. Nu exi...
Materiale similare
| Nume: |
Glossa - Mihai Eminescu |
| Extras din material: |
...perfizi pot juca mai multe roluri (Joace unul ?i pe patru), dar deta?area ta, impus? de ra?iune, te fere?te s? te la?i p?c?lit (Totu?i tu ghici-vei chipu-i). Discern?m?ntul e necesar pentru a ?n?elege din via?a ?n?el?toare, am?gitoare Ce e r?u ?i ce e bine.
Strofa a cincea volirific? ideea schopenhauerian? a prezentului etern, ale c?rui dou? valen?e sunt trecutul ?i viitorul: Viitorul ?i trecutul/ Sunt a filei dou? fe?e/ (
)/ Tot ce-a fost ori o s? fie/ ?n prezent le-avem pe toat... |
| Nume: |
Fratii Jderi |
| Extras din material: |
...t?. Este o epoc? de Rena?tere na?ional?. M?n?stiri, cet??i (Suceava, Vaslui, Cetatea Alb?), mun?i, p?duri, biserici, sunt o lume real?.
Scriitorul alc?tuie?te o via?? complex? ce se desf??oar? pe dou? planuri: cel eroic ?i cel al vie?ii cotidiene, ?n familie.
La temelia societ??ii feudale moldovene?ti din romanul istoric sadovenian st? familia ?n toate structirile ei: ?ara, clanul. Domnul ??rii este ca un tat? pentru supu?ii s?i iar ace?tia ?i sunt devota?i ca unui p?rinte.
La nivelul clanului... |
| Nume: |
Ion – Liviu Rebreanu |
| Extras din material: |
...ptul c? familiile se ?ntemeiaz? nu pe sentimente, ci pe interese economice. ?n societatea ??r?neasc?, femeia reprezint? dou? bra?e de lucru, o zestre ?i o produc?toare de copii. Odat? criza erotic? trecut?, ea ?nceteaz? de a mai reprezentea ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebit? cu mult de a oric?rei femei.(G. C?linescu)
B?tut? de tat? ?i de so?, Ana, demoralizat?, dezorientat? ?i respins? de to?i, se sp?nzur?. Florica, p?r?sit? de Ion, se c?s?tore?te cu George ?i se b... |
| Nume: |
Eminescu si etica lui Schopenhauer |
| Extras din material: |
...rut lui Schopenhauer atat de potrivita incat el o reia si mai tarziu : "Moartea -scrie el- este asemeni cu apusul pe care noaptea pare sa-l inghita, dar care,in realitate,izvor al oricarei lumini, straluceste fara intrerupere, aduce fara incetare zile noi unor lumi noi,apunand mereu si mereu rasarind".Comparatia cu soarele o va folosi acum si Eminescu in poezia "Cu maine zilele-ti adaogi" pentru a concentra in jurul ei cateva variatii pe tema prezentului etern al vietii."Cu mane zilele-ti adaogi... |
| Nume: |
Patul lui Procust - poezia |
| Extras din material: |
...laturarea termenului felie exprima ideea de fragmentare a vietii, de constientizare a efemeritatii si a cantitativului. Ciclul, viata insasi nu e decat repetabilitatea aceleiasi existente liitate.
Capatul carent devine eterna destinatie a ordinii interioare, ca echilibrului, dar spre care privim cu greu data fiind lipsa garantului, a credintei absolute.
Fuiorul tors al cretei simbolizeaza tocmai acele limitari constientizate care il impiedica sa-si ... |
| Nume: |
Dacia Literara/ Alexandru Lapusneanul |
| Extras din material: |
...?neanu, boierii ?i cer s? se ?ntoarc? pentru c? norodul nu te vrea, nici te iube?te. Hot?r?rea domnitorului este afirmat? t?ios prin cunoscutele cuvinte ale cronicarului: - Dac? voi nu m? vre?i, eu va vreu
?i voi merge ori cu voia, ori f?r? voia voastr?
S? m?-ntorc? Mai degrab?-?i va ?ntoarce Dun?rea cursul ?nd?r?pt. A! Nu m? vrea ?ara? Nu m? vre?i voi, cum ?n??leg
?n capitolul al doilea tensiunea dramatic? cre?te ?i mai mult prin introducerea unor elemente romantice. ?n antitez? cu... |
| Nume: |
Leoaică tânără iubirea – Nichita Stănescu |
| Extras din material: |
...-a mu?cat de fa??.
Strofa a II-a - accentueaz? efectul psihologic al acestei nea?teptate ?nt?lniri cu un sentiment nou iubirea. For?a agresiv? ?i fascinant? a iubirii reordoneaz? lumea dup? legile ei proprii, ?ntr-un joc al cercurilor concentrice, ca simbol al perfec?iunii: se facu un cerc de-a dura / c?nd mai larg c?nd mai aproape, / ca o str?ngere de ape.
Poetul se simte ?n acest nou univers, un nucleu existen?ial. Apari?ia iubirii este o manifestare superioar? a bucuriei supreme, a... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Romantismul"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu