Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război – Camil Petrescu

Ultima noapte de dragoste, ?nt?ia noapte de r?zboi – Camil Petrescu

Geneza compozi?ia ?i structura romanului: Geneza romanului trebuie c?utat? ?n preocuparea autorului de a scrie despre r?zboi. ?nc? din 1829, ?n revista „Omul liber”, Camil Petrescu anun?a apari?ia unor nuvele ?i a unui roman de evocare a r?zboiului. Romanul C?pitanului Andreescu, Ultima noapte de dragoste, ?nt?ia noapte de r?zboi sau Proces verbal de dragoste ?i de r?zboi vor fi publicate ?n revistele „Vremea”, „Facla”, „Tiparni?a literar?”.
Nara?iunea romanului este realizat? la persoana I, ca o confesiune a eroului, dar ?l recunoa?tem pe autor ?i ?n vorbirea altor personaje.
Romanul cuprinde dou? p?r?i: prima parte este relatarea iubirii dintre ?tefan Gheorghidiu ?i so?ia sa Ela, iar partea a II-a este jurnalul eroului aflat pe frontul primului r?zboi mondial.
De?i distincte, cele dou? p?r?i ale romanului sunt unificate de prezen?a unei singure con?tiin?e (care se autodefine?te ?n raport cu lumea ?nconjur?toare ?i care nareaz? la persoana I evenimentele), precum ?i de un artificiu de compozi?ie (prin relatarea unei scene de la popota ofi?erilor din regimentul XX, ?n cadrul c?ruia, t?n?rul Gheorghidiu se afl?concentrat ca sublocotenent).
?n ceea ce prive?te structura interioar? a romanului, se poate vorbi despre descrierea monografic? a iubirii lui Gheorghidiu pentru Ela, ?n toate fazele ei: genz?, stabilizare ?i acord al afectului cu spiritul, la cote superioare, ?i declin. Acest plan, subiectiv este prezent ?n ambele p?r?i ale romanului. Al doilea plan, obiectiv este fundalul pe care se desf??oar? o lume, un ?ntreg univers ?n care se consum? experien?e.
Subiectul romanului:
Romanul ?ncepe cu prezentarea lui ?tefan Gheorghidiu, ca proasp?t sublocotenent rezervist ?n prim?vara anului 1916, contribuind la amenajarea fortifica?iilor de pe Valea Prahovei ?i din apropierea D?mbovicoarei, prilej cu care autorul se refer? cu o ironie ustur?toare la incompeten?a sistemului de ap?rare militar? a ??rii, aflaaat? ?n preajma primului r?zboi mondial. Concentrarea ?n armat? la infanterie, constituie pentru Gheorghidiu „o lung? dezn?dejde”.
Discu?ia ofi?erilor aduna?i la popot? se poart? ?n jurul unui fapt divers comentat de pres?, privind achitarea so?ului care ??i ucisese so?ia surprins? ?n flagrant delict de adulter. Dezbaterea este aprins? ?i contradictorie privind rela?iile ?ntre so?i ?i sentimentul de iubire care, dac? nu mai este la fel de puternic ca la ?nceputul c?sniciei, poate sau nu s? dea celuilalt dreptul de a decide asupra vie?ii partenerului. Interven?ia lui ?tefan Georghidiu este exploziv? ?i surprinz?toare pentru ceilal?i, confirm?nd principiul estetic c? po?i vorbi sincer numai despre tine, despre tr?irile ?i recept?rile proprii: „Cei care iubesc au dreptul de via?? ?i de moarte unul asupra celuilalt”.
Discu?iile st?rnite minimalizeaz? superioritatea sentimentului de dragoste ?n concep?ia eroului ?i-i declan?eaz? acestuia prima experien?? a cunoa?terii, iubirea, tr?it? cu for?? ?i dominat? de incertitudini. Georghidiu nareaz? faptele retrospectiv: „Eram ?nsurat de doi ani ?i jum?tate cu o coleg? de la Universitate ?i b?nuiam c? m? ?n?eal?”. Iubirea lor se na?te ?i din orgoliu, ?ntruc?t Ela era cea mai frumoas? student? de la litere ?i ?tefan, student la Filozofie, era „m?gulit de admira?ia pe care o aavea mai toat? lumea pentru mine, pentru c? eram at?t de p?tima? iubit de una dintre cele mai frumoase studente, ?i cred c? acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri”.
C?s?toria este lini?tit? o vreme, mai ales c? cei doi duc o existen?? ...