Metalele erei cosmice Materialul principal al contemporaneităţii

Metalele erei cosmice
Materialul principal al contemporaneit??ii

Generalit??i

Secolului trecut i-au fost atribuite diverse calificative: secolul atomic, cosmic, secol al materialelor sintetice. Dac? e s? r?m?nem fideli tradi?iei, denumind epoca dup? principiul material din care sunt confec?ionate uneltele de munc?, secolul XX ar putea fi numit, pe bun? dreptate, secol al fierului, al metalului ce constituie coloana vertebral? a industriei moderne.
Tehnica industrial? “exploateaz?” astfel de propriet??i ale metalelor, ca: duritatea, soliditatea, termorezisten?a ?i plasticitatea, termoconductibilitatea ?i electroconductibilitatea, magnetismul ?i supraconductibilitatea, capacitatea de dezintegrare nuclear? etc.
?n absen?a metalelor ?i a propriet??ilor men?ionate ale acestora este greu, dac? nu chiar imposibil, s? ne imagin?m progresul tehnico-?tiin?ific, dezvoltarea industriei ?i a diverselor domenii ale activit??ii umane.
Pentru a fi mai concluden?i, este suficient s? amintim c? lipsa propriet??ilor magnetice ar face imposibil? orientarea vaselor maritime ?n Oceanul Mondial, a geologilor ?i a turi?tilor. F?r? capsa magnetic? din bujiile motoarelor n-ar func?iona ma?inile, tractoarele, avioanele, iar lipsa miezului de fier ar face imposibil? func?ionarea motoarelor ?i transmi??toarelor electrice, ceea ce ar ?nsemna, ?n definitiv, imposibilitatea producerii energiei electrice. E lesne a presupune consecin?ele unei atare situa?ii.
Puterea reactoarelor cosmice dep??e?te cu mult capacitatea celor mai mari sta?ii hodroelectrice, fapt ce se datoreaz? major?rii esen?iale a temperaturii ?i a presiunii ?n motoarele de combustie intern?. Materialele rezistente la temperaturi ?nalte sunt solicitate ?i ?n construc?ia turbinelor cu gaze, a reactoarelor pentru sta?iile atomoelectrice. Energetica nuclear? necesit?, de asemenea, materiale rezistente la radia?ia penetrabil? din diverse medii “agresive”. Medicina modern? utilizeaz? ?i ea un ?ir de materiale cu propriet??i ?i calit??i ?nalte.
Din cele c?teva exemple, devine limpede c?, ?n zilele noastre, industria metalurgic?, implicit, speciali?tii din domeniu au un rol fundamental, definitoriu ?n asigurarea cu materiale necesare diferite bran?e ale activit??ii umane.

Duritatea ?i rezisten?a metalelor ?i a aliajelor.

Cronic? trist?. ?n ziua geroas? de 31 ianuarie, anul 1951, ?n regiunea Quebec din Canada s-a pr?bu?it un pod rutier. ?n acel moment pe pod trecea un singur automobil. S-au pr?bu?it trei arcuri, fiecare cu lungimea de 54 metri. Construc?ia podului fusese finisat? ?n anul 1947.
?n Belgia, din 52 de poduri construite ?n perioada anilor 1934 – 1938, c?tre anul 1940 s-au pr?bu?it cinci. Dou? poduri s-au d?r?mat complet. ?n martie, anul 1938 s-a pr?bu?it podul peste canalul Albert din localitatea Hasselta a c?rui exploatare ?ncepuse abia un an ?n urm?. ?n perioada anilor 1947-1955 ?n Europa s-au pr?bu?it 14 poduri.
?n decembrie, anul 1951 ?n Cehoslovacia s-a pr?bu?it un pod de cale ferat? cu lungimea de 12 m dup? ce trecuse doar o singur? locomotiv?. C??iva ani mai t?rziu, s-a pr?bu?it podul de pe magistrala din Viena.
?n Statele Unite ale Americii au fost ?nregistrate mai multe cazuri de pr?bu?ire a podurilor la a c?ror construc?ie a fost folosit? tehnologia de sudare a segmentelor metalice. Din circa cinci mii de vase maritime, construite ?n timpul celui de-al doilea r?zboi mondial, c?tre luna aprilie anul 1946 mai bine de o mie aveau fisuri ?n corpul lor. Zece petroliere ?i trei nave maritime de transport de tipul “Liberty” s-au distrus completamente. La alte 25 de nave s-...