Sara pe deal
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Sara pe deal |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
23-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). Poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic.
Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice.
Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea.
Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi .........."
Extras din material:
SARA PE DEAL
Seara pe deal a ap?rut ?n Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 ?i este o idil? cu elemente de pastel, structurat? pe dou? planuri: unul obiectiv (natura) ?i altul subiectiv (iubirea). Poezia Sara pe deal este o idil? pastel, o poezie construit? cu elemnte de natur? ?i sentimentul de dragoste, exprimat ?ntr-o viziune specific eminescian?.
Tema poeziei o constituie aspira?ia poetului pentru o dragoste ideal?, o poveste de dragoste ce se imagineaz? ?ntr-un cadru natural rustic.
Ideea poetic? ilustreaz? intensitatea iubirii, dorin?a celor doi ?ndr?gosti?i de a fi ferici?i prin tr?irea deplin? a sentimentului, fapt ce ?nal?? dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice ?i profunde accente filozofice.
Titlul este specific pastelului ?i ilustreaz? locul ?i timpul ?n care urmeaz? s? se manifeste iubirea.
Poezia este o idil? cu puternice note de pastel ?i este alc?tuit? din ?ase strofe distribuite astfel: ?n primele patru strofe predomin? elementele de pastel, descrierile de natur?, ?n care notele rustice se ?mplinesc cu elemntele Cosmosului, iar ?n ultimele dou? strofe se identific? accentele de idil?, finalul fiind impresionant prin valoarea absolut? pe care o are iubirea, ?n numele c?reia poetul este gata s? ofere sacrificiul suprem:
-Astfel de noapte bogat?/ Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??
Strofa ?nt?i a poeziei ilustreaz? tabloul ?nser?rii ?ntr-un peisaj natural, ?n care imaginile vizuale se ?mpletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specifice descrierii, ceea ce motiveaz? specia literar? numit? pastel.
Aici predomin? planul uman care este definit prin elemente ca: jale, pl?ng, drag?, m-a?tep?i tu pe mine. Sentimentul care se face sim?it aici, ca de altfel ?n ?ntreaga poezie, este melancolia sugerat? prin expresia buciumul sun? cu jale.
Natura, cadrul ?n care se petrec gesturile fundamentale ale existen?ei, este personificat? ?i, deci, umanizat?: stelele scap?r?-n cale, apele pl?ng. Apoi exist? o interferen?? a imaginilor vizuale cu cele auditive (pl?ng, sun?).
Apare ?n cea de-a doua strof? elementul cosmic, luna ?i stelele care vegheaz?la lini?tea planetei adormite conferind cadrului natural o solemnitate liturgic?. Epitetele personificatoare sf?nt?, clar? contribuie la realizarea unor efecte artistice unice: Luna pe cer trece-a?a sf?nt? ?i calr?.
Conexiunea ?ntre palnul subiectiv ?i planul obiectiv este ?n strofa aceasta relevant?. Astfel, adjectivul umezi poate fi atribuit privirilor fetei care caut?-n frunza cea rar?, natura particip?nd parc? la triste?ea fiin?ei umane: Stelele nasc umezi pe bolta senin?,/ Pieptul de dor, fruntea de g?nduri ?i-e plin?.
?n primele patru strofe, imaginile create de Eminescu au un rol descriptiv, iar strofa a treia se caracterizeaz? printr-o atmosfer? echilibrat?, chiar dac? debuteaz? cu versul: Nourii curg, raze-a lor ?iruri despic?, care con?ine germenele ideii de apocalips.
Celelalte trei versuri continu? s? curg? lin, iar armonia ce o degaj? nu este z?d?rnicit? dec?t de sc?r??itul unei cumpene ?i de c?ntecul fluierului: Sc?r??ie-n v?nt cump?na de la f?nt?n?,/ Valea-i ?n fum, fluiere murmur?-n st?n?.
Aceea?i lini?te domne?te ?i ?n strofa urm?toare, c?nd oamenii se ?ntorc osteni?i acas? dup? o zi de munc?: ?i osteni?i oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la c?mp
Prin substantivele clopotul, toaca, cu valoare de simbol, poetul sugereaz? ideea c? via?a este un ritual sf?nt care se desf??oar? ?n conformitate cu anumite reguli.
Ca ?i ?n strofa anterioar?, cadrul este domestic, pastoral, cu o tent? de arhaic, fapt ce nu duce cu g?ndul la bala d...
Materiale similare
| Nume: |
Fratii Jderi |
| Extras din material: |
...t?. Este o epoc? de Rena?tere na?ional?. M?n?stiri, cet??i (Suceava, Vaslui, Cetatea Alb?), mun?i, p?duri, biserici, sunt o lume real?.
Scriitorul alc?tuie?te o via?? complex? ce se desf??oar? pe dou? planuri: cel eroic ?i cel al vie?ii cotidiene, ?n familie.
La temelia societ??ii feudale moldovene?ti din romanul istoric sadovenian st? familia ?n toate structirile ei: ?ara, clanul. Domnul ??rii este ca un tat? pentru supu?ii s?i iar ace?tia ?i sunt devota?i ca unui p?rinte.
La nivelul clanului... |
| Nume: |
Dacia Literara/ Alexandru Lapusneanul |
| Extras din material: |
...?neanu, boierii ?i cer s? se ?ntoarc? pentru c? norodul nu te vrea, nici te iube?te. Hot?r?rea domnitorului este afirmat? t?ios prin cunoscutele cuvinte ale cronicarului: - Dac? voi nu m? vre?i, eu va vreu
?i voi merge ori cu voia, ori f?r? voia voastr?
S? m?-ntorc? Mai degrab?-?i va ?ntoarce Dun?rea cursul ?nd?r?pt. A! Nu m? vrea ?ara? Nu m? vre?i voi, cum ?n??leg
?n capitolul al doilea tensiunea dramatic? cre?te ?i mai mult prin introducerea unor elemente romantice. ?n antitez? cu... |
| Nume: |
Luceafarul |
| Extras din material: |
...du-se, desigur, ?i de ast? dat?, la condi?ia geniului ?n s?nul aceleia?i societ??i b?ntuite de apriga furtun? a egoismelor meschine.
Luceaf?rul intr? ?n categoria romantic? a nesa?iului infinit al iubirii, care amestec? firul volupt??ii cu al durerii ?i pe cel al aspira?iei cu al nostalgiei. Simbolurile ?i metaforele dovedesc interesul acestuia pentru marile revela?ii ale antichit??ii.
Dac? nostalgia muritorilor pentru astrele cerului aici, a fetei de ?mp?rat pentru Luceaf?r a fost un mo... |
| Nume: |
Luceafarul - Mihai Eminescu |
| Extras din material: |
...pozi?ia:
Structurat pe planuri antitetice (terestru-cosmic;uman-fantastic,etc.) Luceaf?rul are 98 de strofe organizate ?n 4 tablouri.
Tabloul I pare o poveste fantastic? de iubire ?ntre dou? fiin?e apar?in?nd unor lumi diferite; cadrul este terestru ?i cosmic iar atmosfera este grav?, solemn?, gesturile sunt protocolare, comunicarea e indirect? se realizeaz? ?n vis.
Tabloul al II-lea e un ?nceput de idil? ?ntre semeni; cadrul terestru; atmosfera intim? familiar?; gesturile rapide, st... |
| Nume: |
Eminescu si etica lui Schopenhauer |
| Extras din material: |
...rut lui Schopenhauer atat de potrivita incat el o reia si mai tarziu : "Moartea -scrie el- este asemeni cu apusul pe care noaptea pare sa-l inghita, dar care,in realitate,izvor al oricarei lumini, straluceste fara intrerupere, aduce fara incetare zile noi unor lumi noi,apunand mereu si mereu rasarind".Comparatia cu soarele o va folosi acum si Eminescu in poezia "Cu maine zilele-ti adaogi" pentru a concentra in jurul ei cateva variatii pe tema prezentului etern al vietii."Cu mane zilele-ti adaogi... |
| Nume: |
Fraţii Jderi – Mihail Sadoveanu |
| Extras din material: |
...ru?ca, fiica natural? a domnitorului ?i iubuta lui Simion, unul din jderi. Ac?iunea se ?ncheie cu nunta ca urmare a c?s?toriei lui Simion cu Maru?ca. Ceremonialul de nunt? tradi?ional? este ?nf??i?at de autor ?i cu prilejul c?s?toriei domnitorului cu o descendent? din familiile ?mp?ra?ilor bizantini, Mario de Mangop.
Cel de-al treilea volum, OAMENII M?RIEI SALE, scote ?n prim plan b?t?lia de la Podul ?nalt din1475, ?ncheiat? cu zdrobitoarea biruin?? a lui ?tefan cel Mare asupra turcilor n?v?lit... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Sara pe deal"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
