Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
23-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Poezia face parte din ciclul „Uvedenrode“ din volumul „Joc secund“ şi este subintitulată „Baladă“, deoarece este o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel „la spartul nunţii, în cămară“. Formula literară este aceea a unei „poveşti în poveste“ sau a unei „poveşti în ramă“, narată la rugămintea unui nuntaş: „Mult – îndărătnic menestrel, /Un cântec larg tot mai încearcă /Zi-mi pe lapona Enigel /Şi Crypto, regele ciupercă!“.
Povestea o începe menestrul prin prezentarea regelui-ciupercă: „Împărăţea peste bureţi /Crai Crypto, inima ascunsă“, înfăţişat ca un inadaptat, cu o fire ciudată, pe care supuşii îl „bârfeau“ cu dispreţ. În antiteză cu el, lapona este prezentată cu tandreţe, sugerând gingăşie şi fragilitate.
Enigel plecase din ţinuturile arctice, geroase, spre sud, în căutare ........."
Extras din material:
RIGA CRYPTO ?I LAPONA ENIGEL
Poezia face parte din ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund ?i este subintitulat? Balad?, deoarece este o poveste stranie de dragoste cu aspect de c?ntec medieval, spus de un menestrel la spartul nun?ii, ?n c?mar?. Formula literar? este aceea a unei pove?ti ?n poveste sau a unei pove?ti ?n ram?, narat? la rug?mintea unui nunta?: Mult ?nd?r?tnic menestrel, /Un c?ntec larg tot mai ?ncearc? /Zi-mi pe lapona Enigel /?i Crypto, regele ciuperc?!.
Povestea o ?ncepe menestrul prin prezentarea regelui-ciuperc?: ?mp?r??ea peste bure?i /Crai Crypto, inima ascuns?, ?nf??i?at ca un inadaptat, cu o fire ciudat?, pe care supu?ii ?l b?rfeau cu dispre?. ?n antitez? cu el, lapona este prezentat? cu tandre?e, suger?nd ging??ie ?i fragilitate.
Enigel plecase din ?inuturile arctice, geroase, spre sud, ?n c?utare de soare ?i lumin? ?i popose?te, ?n drumul s?u, la Crypto, mirele poienii. Ca ?i ?n Luceaf?rul lui Eminescu, cei doi se ?nt?lnesc ?n vis, iar Crypto roste?te o chemare ademenitoare, ?nc?rcat? de dorin?e, ca aceea a fetei din poemul eminescian.
Fiecare strof? a discursului rostit de Crypto ?ncepe patetic ?i ?nc?rcat de pasiune, prin repetarea numelui fetei: Enigel, Enigel, sentimente calde ?i emo?ionate, contrare firii reci a regelui-ciuperc?.
Lapona ?i explic? faptul c? el trebuie s? r?m?n? ?n lumea lui, ?ntruc?t orice ?ncercare de a ie?i la soare l-ar distruge: ?i e?ti umed ?i pl?p?nd /Team? mi-e, te fr?ngi cur?nd /Las?. A?teapt? de te coase. Crypto o roag? pe Enigel s? r?m?n? ?n lumea lui rece ?i ?ntunecoas?, ?ndemn?nd-o s? uite de idealul spre care ea se ?ndreapt?, de soare ?i lumin?.
Este prezent aici motivul soare-umbr?, suger?nd cele dou? lumi incomparabile, c?rora le apar?in cele dou? fiin?e care nu pot comunica ideatic ?i sentimental. Soarele este simbol al vie?ii spirituale, al lumii suflete?ti, ce sugereaz? capacitatea fiin?ei superioare de a aspira c?tre absolut.
Umbra, ?ntunericul ?i umezeala simbolizeaz? condi?ia omului obi?nuit, neputin?a lui de a se ?n?l?a c?tre aspira?ii spirituale superioare.
Enigel ?i m?rturise?te teama de ?ntuneric (Eu de umbr? mult m? tem) ?i aspira?ia spre idealul absolut (M?-nchin la soare-n?elept). Ca orice muritor de r?nd, Crypto nu poate ?n?elege lumea omului superior, care tr?ie?te cu ?ntreaga fiin?? pentru ?mplinirea idealului, sugerat aici de lumina solar?, pe care nu oricine o poate suporta, sufletul fiind asem?nat sugestiv cu o f?nt?n?, simbol al aspira?iei spre cunoa?tere.
Omul obi?nuit, muritorul neputincios de aspira?ii superioare nu se poate ?n?l?a spre absolutul cunoa?terii. Regele Crypto va c?dea victim? propriei neputin?e ?i ?ndr?znelii de a-?i dep??i limitele, de a ?ncerca s? intre ?ntr-o lume pe care n-o ?n?elege ?i cu care nu se potrive?te.
Riga Crypto devine o ciuperc? otr?vitoare, ?nso?indu-se cu m?selari?a mireas?, o fiin?? ce se potrive?te cu el, ce face parte din lumea lui.
A?adar, condi?ia omului obi?nuit, comun este tragic? prin neputin?a acestuia de a aspira c?tre valori spirituale superioare (C?-i greu mult soare s? ?ndure /Ciuperca crud? de p?dure), precum ?i setea de absolut de care este st?p?nit omul superior, ce aspir? c?tre cunoa?tere, lumin? spiritual? (M?-nchin la soarele-n?elept) a f?cut balada Riga Crypto ?i lapona Enigel a lui Ion Barbu s? fie numit? un luceaf?r ?ntors.
Luceaf?rul eminescian este ?i ideea acestei balade, numai c? omul superior este fata (lapona Enigel), iar fiin?a interioar? este regele-ciuperc? (Riga Crypto).
Simbol al fiin?ei superioare, al omului de geniu, Enigel ...
Materiale similare
| Nume: |
Mihai Eminescu - poet national si universal |
| Extras din material: |
... romanite, ceea ce da o nota luminoasa in care olfactivul, vizualul dau mister dragostei. Natura se intuneca si ea, marea devenind leaganul somnului si al mortii, codrul - imparat slavit.
G. Calinescu situeaza natura - ca peisaj - in Moldova. Simbolul unor motive este revelator: teiul sfant - mireasma imbatatoare; singuratatea - plopul; copilaria- ciresul, nucul, marul; iubirea juvenila - liliacul; rusticitatea - salcamul. Apare, in poezia eminesciana, o vegetatie lacustra: rachita, dalia, nu... |
| Nume: |
Eminescu si etica lui Schopenhauer |
| Extras din material: |
...rut lui Schopenhauer atat de potrivita incat el o reia si mai tarziu : "Moartea -scrie el- este asemeni cu apusul pe care noaptea pare sa-l inghita, dar care,in realitate,izvor al oricarei lumini, straluceste fara intrerupere, aduce fara incetare zile noi unor lumi noi,apunand mereu si mereu rasarind".Comparatia cu soarele o va folosi acum si Eminescu in poezia "Cu maine zilele-ti adaogi" pentru a concentra in jurul ei cateva variatii pe tema prezentului etern al vietii."Cu mane zilele-ti adaogi... |
| Nume: |
Luceafarul - Mihai Eminescu |
| Extras din material: |
...pozi?ia:
Structurat pe planuri antitetice (terestru-cosmic;uman-fantastic,etc.) Luceaf?rul are 98 de strofe organizate ?n 4 tablouri.
Tabloul I pare o poveste fantastic? de iubire ?ntre dou? fiin?e apar?in?nd unor lumi diferite; cadrul este terestru ?i cosmic iar atmosfera este grav?, solemn?, gesturile sunt protocolare, comunicarea e indirect? se realizeaz? ?n vis.
Tabloul al II-lea e un ?nceput de idil? ?ntre semeni; cadrul terestru; atmosfera intim? familiar?; gesturile rapide, st... |
| Nume: |
Glossa - Mihai Eminescu |
| Extras din material: |
...perfizi pot juca mai multe roluri (Joace unul ?i pe patru), dar deta?area ta, impus? de ra?iune, te fere?te s? te la?i p?c?lit (Totu?i tu ghici-vei chipu-i). Discern?m?ntul e necesar pentru a ?n?elege din via?a ?n?el?toare, am?gitoare Ce e r?u ?i ce e bine.
Strofa a cincea volirific? ideea schopenhauerian? a prezentului etern, ale c?rui dou? valen?e sunt trecutul ?i viitorul: Viitorul ?i trecutul/ Sunt a filei dou? fe?e/ (
)/ Tot ce-a fost ori o s? fie/ ?n prezent le-avem pe toat... |
| Nume: |
Modernism şi tradiţionalism în perioada interbelică – Ideologii literare, elemente de estetică |
| Extras din material: |
...laje ?ntre civiliza?ii, cele mai pu?in dezvoltate sufer? infuen?a binef?c?toare a celor avansate. Influen?a se realizeaz? ?n doi timpi: mai ?nt?i se adopt?, prin imita?ie, forme ale civiliza?iei superioare, apoi, dup? implntare se stimuleaz? crearea unui fond propriu.
Teoria imita?iei preluat? dup? francezul Gabriel Tarde, psiholog ?i sociolog care explic? via?a social? prin interac?iunea reac?iilor suflete?ti, este deficitar? prin faptul c? nu acord? suficient? aten?ie factorilor interni, fund... |
| Nume: |
Odă (în metru antic) – Mihai Eminescu |
| Extras din material: |
...de nu pote fi stins cu toate/ Apele m?rii.
Strofa a IV-a Pierz?nd singur?tatea, poetul s-a pierdut pe sine, arderea erotic? este la apogeul chinurilor ?n care poetul agonizeaz?: De-al meu propriu vis mistuit m? vaiet/ pe-al meu propriu rug, m? topesc ?n fl?c?ri
. Poetul sper? la o purificare prin ardere asem?n?toare miticei p?s?ri: Pot s? mai re-nviu luminos din el ca/ Pas?rea Phoenix?.
Ultima strof? dep??e?te forma elegiei, accentele filosofice ale rug?ciunii de reintegrare a ... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu